BNR estimează o inflaţie anuală de 5,1% pentru sfârşitul anului

Banca Naţională a Româ­niei (BNR) estimează o rată anuală a inflaţiei de 5,1% pentru sfârşitul aces­tui an, respectiv de 3,5%, pentru finele anului viitor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Banca Centrală a revizuit în sus, cu 1,9 puncte procentuale, respectiv 0,5 puncte procentuale, prognoza pentru 2012 şi 2013, faţă de raportul anterior.

În trimestrul al treilea, rata anuală a inflaţiei a depăşit, temporar, limita superioară a intervalului ţintit, de 3% +/-1%, a arătat Mugur Isărescu. "În schimb, dacă rata anuală a inflaţiei este calculată pe bază medie, observăm mişcări care sunt mult mai line. Măsurată în acest fel, inflaţia s-a menţinut în ţintă. Adevărul este că noi ţintim rata anuală, nu rata medie anuală. Rata anuală este fluctuantă. Pe plan internaţional, de exemplu în ceea ce priveşte aderarea la zona euro, rata medie anuală este luată în considerare", a precizat domnia sa.

Cauzele care au stat la baza creşterii inflaţiei constau în şocul advers al ofertei agricole, atât pe plan intern, cât şi internaţional, cu efect preponderent asupra preţurilor materiilor prime vegetale, efectul de bază nefavorabil pe componenta LFO (n.r. - produse alimentare cu preţuri volatile), deprecierea nominală a leului faţă de euro, ajustările aplicate unor preţuri administrate, precum şi în trendul ascendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, a declarat Mugur Isărescu.

Rata proiectată a indicelui preţurilor de consum (IPC) se situează la marginea superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei centrale la sfârşitul anului viitor, urmând să reintre în interval în trimestrul I din 2014, se arată în raportul trimestrial asupra inflaţiei al BNR. Scenariul privind evoluţia anuală a preţurilor administrate se bazează pe informaţiile publicate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), referitoare la calendarele privind eliminarea preţurilor reglementate la gaze naturale şi energie electrică, ceea ce conferă un grad relativ mai ridicat de predictibilitate dinamicii acestei categorii de preţuri, potrivit raportului. Comparativ cu runda anterioară de prog­noză, valorile trimestriale au fost revizuite doar pentru sfârşitul anului curent, cu impact însă asupra dinamicii anuale a preţurilor administrate până în trimestrul al treilea al anului viitor.

Dinamica preţurilor alimentare volatile urmează să fie marcată, până la mijlocul anului viitor, de efectele adverse ale condiţiilor climatice atipice asupra recoltei agricole din anul curent şi de tensiunile manifestate pe pieţele internaţionale ale unor materii prime agricole, estimează Banca Centrală. Pentru acest an, dinamica preţurilor alimentare volatile este amplificată de un efect de bază nefavorabil, care a fost menţionat deja în rundele anterioare de către reprezentanţii BNR. În cazul în care, în următorii ani, vom înregistra recolte normale, dinamica inflaţiei ar urma să înregistreze o decelerare semnificativă, până la sfârşitul intervalului de prognoză, inclusiv pe seama inversării efectului de bază, se arată în raportul Băncii Centrale.

• Am avut cele mai mari creşteri ale preţurilor la alimente în trimestrul trei

Ţara noastră a înregistrat cele mai mari creşteri ale preţurilor la alimente în trimestrul al treilea, de 33%, a declarat Mugur Isărescu. Domnia sa a afirmat: "În privinţa evoluţiilor eterogene ale preţurilor alimentelor în Uniunea Europeană, România a avut creşteri semnificative în trimes­trul trei din 2012. Dacă dăm la o parte două ţări, unde au avut loc creşteri ale TVA, respectiv Ungaria şi Cehia, creşterile de preţuri alimentare sunt cele mai mari. Poate Polonia a avut o creştere mai mare, anul trecut, la acest capitol. Acest lucru este atribuit evoluţiei preţurilor din acest an, iar impactul asupra indicelui preţurilor de consum este destul de mare. Avem ponderea de creştere de 33% a preţurilor de consum, ceea mai înaltă din Uniune. Intenţia noastră este să mişcăm privirea spre media anuală a inflaţiei pentru a nu fi influenţaţi. La 33% creşteri, ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum este mai mare decât în Bulgaria, unde este 26%. Cu toate acestea, nu cred că avem o structură de consum diferită faţă de Bulgaria".

Preţurile la legume şi fructe au avut variaţii mari, ceea ce a influenţat puternic inflaţia, a adăugat Mugur Isărescu. În condiţiile în care inflaţia coborâse, în lunile mai şi iunie, până la nivelul de 2%, Băncii Centrale i s-a cerut, din partea presei şi a analiştilor, să reducă rata dobânzii de politică monetară, a arătat guvernatorul BNR, care a precizat că se aşteaptă ca, acum, să primească solicitări de creştere a acesteia. "Factorul legume-fructe, care a avut asemenea variaţii, ne-a dus la o inflaţie mai mică, de 2%, în mai şi iunie, iar presa şi analiştii ne solicitau să coborâm dobânda. Acum aceleaşi legume şi fructe au variaţii enorme, care au condus la o inflaţie de peste 5%. Probabil că aceiaşi analişti ne solicită acum să majorăm dobânda. Pentru legume, fructe, ouă, din anul trecut şi până luna mai anul acesta, efectul a fost negativ, în sensul că preţurile au scăzut, deci preţurile volatile au contribuit la scăderea inflaţiei, dar după aceea creşterea de preţuri a fost semnificativă", a declarat Mugur Isărescu. În privinţa mărfurilor alimentare, ţara noastră a înregistrat o evoluţie pozitivă în ultimele şaisprezece luni, în timp ce alimentele procesate au avut parte de creşteri de preţ "rezonabile", iar inflaţia CORE2 ajustat, calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice, a rămas puţin sub valoarea de 3%, în această perioadă, potrivit raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Preţul ţiţeiului a contribuit cu un puseu de creştere, însă cotaţiile la termen nu sunt îngrijorătoare, fiind vorba, mai degrabă, de o perioadă de relativă stabilitate, a adăugat Mugur Isărescu.

În prezent, inflaţia CORE 2 ajus­tat are o uşoară evoluţie în creştere, ceea ce ar justifica o întărire semnificativă de politică monetară, a afirmat domnia sa. Însă, în acelaşi timp, deficitul de cerere este foarte ridicat, ceea ce face dificilă aplicarea unor măsuri în acest sens, a atras atenţia domnia sa.

"BNR a acţionat încă din lunile de vară, văzând că preţurile produselor agroalimentare tind să crească, cursul tinde să se deprecieze, a acţionat prin întărirea controlului lichidităţii, s-a schimbat şi limbajul de la un control adecvat la un control ferm al lichidităţii", a arătat şeful Băncii Centrale.

• "Puseul inflaţionist este temporar, ca urmare a deficitului de cerere"

BNR mizează că puseul inflaţionist este temporar, deşi creşterea preţurilor este certă până în primăvara anului viitor, şi preferă controlul mai ferm al lichidităţii interne comparativ cu majorarea dobânzii cheie, mai ales că deficitul de cerere este semnificativ, a declarat Mugur Isărescu. "Factorul care temperează inflaţia şi ne determină să spunem că acest puseu este temporar este deviaţia PIB, adică deficitul de cerere. Atât timp cât deficitul de cerere tinde să se accentueze înseamnă că mixul de politici, inclusiv politica monetară, este tare. Trebuie să avem mare grijă când ne gândim să întărim politica monetară pentru că suntem într-un deficit de cerere, chiar consistent", a precizat domnia sa.

În cazul în care majorarea dobânzii de politică monetară ar fi fost însoţită de o politică laxă a lichidităţilor, aceas­ta nu ar fi avut aproape niciun impact, a arătat guvernatorul BNR. "Prima reacţie normală este să vii cu dobânzile pieţei în apropierea dobânzii simbol, de refinanţare, şi apoi să te gândeşti la mişcarea subsecventă de creştere a dobânzilor prin creşterea ratei dobânzii de politică monetară. Avem, nu neapărat creşterea inflaţiei, ci riscul ca aceste creşteri de preţuri să ducă la o deteriorare a anticipaţiilor, adică o dezancorare a anticipaţiilor. Pentru perioada următoare, prevedem până spre martie-aprilie o inflaţie anuală în jur de 5%, iar cea medie anuală ducându-se uşor spre 4%. E clar că preţurile sunt în creştere pe ambii indicatori. Ceea ce ne va determina să luăm o măsură sau alta este caracterul tranzitoriu", a precizat Mugur Isărescu.