BNR ESTIMEAZĂ O RATĂ A INFLAŢIEI DE 3,4% PENTRU FINALUL ANULUI Adrian Mitroi: "Banca Naţională transmite că a încheiat ciclul de relaxare monetară"

Rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată să-şi menţină tendinţa ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârşitul anului 2022, arată Banca Naţională a României (BNR) în raportul trimestrial asupra inflaţiei, publicat ieri. Amintim că BNR a menţinut, luni, rata de dobândă de referinţă la minimul istoric de 1,25% şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit, context în care Adrian Mitroi, instructor de finanţe comportoamentale, consideră că BNR transmite mesajul că a încheiat ciclul de relaxare al politicii monetare.

În raportul BNR se arată: "Rata anuală a inflaţiei IPC îşi va menţine tendinţa ascendentă până la finalul acestui an, când va atinge nivelul de 3,4 la sută. Această evoluţie este asociată exclusiv dinamicii componentelor exogene ale coşului de consum. Odată cu disiparea anticipată a acestor influenţe nefavorabile la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC este prevăzută să încetinească, urmând să atingă nivelul de 2,8 la sută la finele anului 2022. Rata anuală a inflaţiei de bază este de aşteptat să-şi continue scăderea în prima parte a intervalului de proiecţie şi, ulterior, să se stabilizeze la nivelul de 2,7 la sută, până la finele intervalului de prognoză. Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi relativ echilibrată, surse importante de riscuri şi, mai ales incertitudini, fiind localizate atât în mediul intern, cât şi în cel extern".

Mitroi consideră că nu vom vedea dobânzi mai mici faţă de nivelul actual şi că BNR transmite, de asemenea, un semnal agenţiilor de rating, care vor publica în aprilie revizuirile periodice pentru România.

"BNR este conservator. Eu cred că este un mesaj acolo că a încheiat ciclul de relaxare monetară, că aceasta este cea mai mică dobândă şi cel mai mic ROBOR. Din motive interne, de inflaţie, şi externe de creştere a dobânzilor, inclusiv pe monedele puternice. (...) Nu mi se pare că mai merge explicaţia cu creşterea cotaţiei la petrol în condiţiile în care economia nu mai este atât de dependentă... Acum stăm în case cam toţi. Atunci efectul acesta este diminuat pentru că ai şi un dolar mai puternic care cotează un euro mai slab. Avem şi o creştere mondială la preţurile agricole, nu cred că impactul petrolului este atât de important. Cred că este defapt o încheiere (a ciclului de relaxare a politicii monetare) acum, nu vom mai vedea dobânzi mai mici, ceea ce nu e neapărat un lucru rău. Cred că sunt deja prea mici dobânzile pentru inflaţia asta. Adică ai un gradient de 2 procente între dobânda de politică monetară şi aşteptarea de inflaţie (a BNR) pentru sfârşitul anului", ne-a spus Mitroi.

• Mitroi: "BNR este între ciocan şi nicovală"

Majorarea dobânzilor în următoarele trimestre este cel mai plauzibil scenariu, mai consideră Adrian Mitroi: "Dacă nu o face BNR, o face piaţa. O face piaţa prin titluri de stat, şi (o vor face) băncile. Acolo vor fi probabil aşteptări ceva mai... BNR ar trebui în general să crească dobânda ca să tempereze inflaţia. (...) Acum trei ani de zile am scris în BURSA că banca centrală este tardivă la scădere şi grăbită la creştere. Aşteaptă să vadă scădere economică consistentă ca să înceapă ciclul de relaxare şi se grăbeşte la întărire. Probabil că va grăbi înăsprirea politicii monetare. Dacă nu o va grăbi şi va sta la 1,25% acesta este în sine un mesaj de înăsprire. Constrângerile medicale te obligă să fii pro-ciclic fiscal. Atunci trebuie să ai un pic de contraciclicitate pe partea monetară. Ca să ai asta ori te grăbeşti cu dobânda... dar nu prea vrei pentru că noi ne finanţăm deficitul la cel mai scump nivel din toată UE şi se duce mai ales în finanţarea pe termen lung a deficitului - aşa că BNR-ul este între ciocan şi nicovală. De asemenea, vin acum în aprilie şi evaluările de rating. Agenţiile de rating vor să vadă înăsprire şi fiscală şi monetară. Ca să trecem de nefastul aprilie le dai un mesaj, că pe fiscal nu mai ai ce să le dai, le-ai dat farmaceutic bugetul la 7,16%, dar trebuie să le dai un mesaj că nu ştii dacă vei întări politica monetară (...) nu le place pieţelor, am văzut că am avut ieşiri de pe bondurile româneşti, inclusiv Fondul suveran al Norvegiei (...) aşa că ratingul devine prioritatea lunii aprilie, cred eu, şi atunci le dai ceva: nu poţi să scazi salarii, să creşti taxele, nu poţi să faci nimic prescris, dar poţi să faci, eventual, prin omisiune, monetar, nu mai creşti dobânzile şi laşi un pic de depreciere la curs, unde dai de pragul acela psihologic de 5 (lei/euro) şi asta e cu totul altă discuţie".

BNR a revizuit, săptămâna aceasta, scenariul macroeconomic central pe termen scurt şi mediu prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare (externe şi interne), noile prognoze fiind incluse în prima ediţie din acest an a raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Comparativ cu raportul asupra inflaţiei din noiembrie, revizuirile ratei anuale a inflaţiei sunt mai ample pentru anul 2021, respectiv de 0,9 puncte procentuale în decembrie 2021, cea mai mare parte (0,6 puncte procentuale) fiind asociată unei majorări a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum (energie electrică, preţuri ale combustibililor), după cum arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport.

În ceea ce priveşte factorii cu impact direct asupra traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, BNR arată că o mare parte a riscurilor asociate liberalizării pieţei energiei electrice începând cu 1 ianuarie 2021 deja s-a materializat. Persistă însă incertitudini cu privire la o posibilă intensificare a competiţiei pe piaţa concurenţială, inducând astfel presiuni dezinflaţioniste.

BNR mai arată că inflaţia de bază CORE2 ajustat şi-a redus sensibil rata anuală în trimestrul al patrulea din 2020 şi în primele luni ale anului 2021, până la 3,3 la sută în luna decembrie, respectiv 3,1 la sută în februarie (-0,6 puncte procentuale faţă de septembrie), în mare măsură pe seama unui efect statistic manifestat la nivelul componentei alimentare.

"Excluzând influenţa acestui factor, cel mai probabil inflaţia CORE2 ajustat ar fi continuat să evolueze stabil, în condiţiile în care influenţa deficitului de cerere agregată din economie s-a atenuat, pe fondul recuperării pierderilor de PIB suferite în primele luni ale pandemiei într-un ritm sensibil peste aşteptări, iar pe filiera costurilor se acumulează presiuni. Companiile au continuat să resimtă o majorare a costurilor unitare cu forţa de muncă (chiar şi excluzând impactul măsurilor de sprijin acordate de autorităţi), precum şi a costurilor asociate măsurilor de combatere a pandemiei. (...) Rata anuală de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă a cunoscut o atenuare în a doua jumătate a anului 2020, însă dinamica a rămas consistentă (circa 9 la sută pe ansamblul semestrului II 2020, faţă de aproximativ 12 la sută în trimestrul II). Valoarea ridicată reflectă retenţia forţei de muncă, stimulată mai ales prin intermediul măsurilor de sprijin adresate pieţei muncii. (...) La nivelul industriei, dinamica anuală a costurilor salariale unitare s-a poziţionat în jurul valorii de 3 la sută atât în trimestrul III, cât şi în trimestrul IV 2020. În structură însă, peisajul este unul mixt: unele domenii înregistrează evoluţii favorabile, reluarea activităţii economice antrenând recuperări în planul productivităţii (precum industria auto şi ramurile conexe, dar şi cea chimică şi metalurgia), în timp ce ratele anuale de creştere a ULC (unitary labor costs - n.r.) se menţin ridicate în anumite sectoare, în speţă cele relevante pentru coşul de consum (precum industria alimentară, uşoară, a mobilei, dar şi cea farmaceutică), unde indicatorul depăşeşte 8 la sută în ultimul trimestru al anului 2020", arată BNR.