Banca Centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 25 puncte de bază, în cadrul şedinţei de politică monetară de ieri, potrivit unui comunicat transmis de BNR.
Decizia Băncii Centrale era aşteptată de majoritatea analiştilor, care consideră că motivele pentru care BNR continuă seria majorărilor din ultimele nouă luni, sunt creşterea rapidă a cererii interne, anticipaţiile inflaţioniste şi majorările preţurilor produselor administrate, care împiedică scăderea inflaţiei.
În aceeaşi şedinţă de politică monetară, BNR a hotărât să menţină neschimbat nivelul rezervelor minime obligatorii atât în lei, cât şi în valută, în schimb, Banca Bentrală s-a angajat să "monitorizeze cu vigilenţă evoluţiile indicatorilor macroeconomici, fiind gata să utilizeze întregul set de instrumente de care dispune pentru a contracara presiunile inflaţioniste".
Pe de altă parte, majorările de preţuri administrate anunţate ieri (12,5% la gaze şi 4,4% la electricitate) îi determină pe analişti să estimeze că, în luna iulie, vom înregistra cea mai mare inflaţie din acest an. În opinia lor, creşterile preţurilor amintite vor genera mai mult de 1% din inflaţia lunară.
Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, este de părere că inflaţia din luna iulie, care va atinge un nou maxim, de 9,5%, poate alimenta aşteptările inflaţioniste care, la rândul lor, ar putea determina revendicări salariale. Domnia sa a adăugat că, în situaţia în care majorările salariale nu sunt acoperite de productivitate, acestea vor conduce la o creştere a costurilor şi, în final, la o majorare a preţurilor de livrare, având repercusiuni în inflaţie.
"Este vorba de o spirală, inflaţia generează revendicări salariale, iar acestea produc inflaţie", a subliniat economistul Raiffeisen.
Domnia sa consideră că, în perioada următoare, ne putem aştepta la creştere a dobânzilor la creditele în lei, ca reacţie la majorarea dobânzii-cheie.
Băncile îşi schimbă comportamentul
În ultima perioadă, băncile şi-au schimbat comportamentul privind reacţia lor la majorarea dobânzii BNR, recurgând la o creştere mai mare a dobânzilor la depozite, comparativ cu cele pentru credite.
Ionuţ Dumitru declară: "După majorarea dobânzilor din ultimele luni, de către BNR, băncile au reacţionat diferit faţă de cum se întâmpla înainte, în sensul că dobânda la depozite a crescut mai rapid decât dobânda la credite". Domnia sa consideră că această modificare de comportament se explică prin condiţiile de piaţa total diferite. "Acum se înregistrează o lichiditate mult mai scăzută în lei şi chiar deficite de lichiditate pentru anumite bănci, spre deosebire de perioadele trecute, în care băncile înregistrau excedente mari de lichiditate", a adăugat Ionuţ Dumitru. Astfel, analiza domniei sale relevă faptul că, deşi BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2008 (ultima lună cu date disponibile), dobânda la depozitele atrase de la clienţi în lei a crescut cu peste 2 puncte procentuale, în timp ce dobânda la creditele noi şi cele existente în sold acordate persoanelor fizice în lei a crescut cu doar 0,1-0,2%.
Pentru creditele acordate companiilor, rata dobânzii a crescut direct proporţional cu ratele dobânzilor interbancare, aceste credite având de regulă rata variabilă, legată de dobânda de piaţă monetară, ne-a declarat Ionuţ Dumitru.
Kenneth Orchard, analist al agenţiei internaţionale de rating Moody"s, consideră că odată cu mărirea ratelor dobânzii de politică monentară, s-a manifestat tendinţa creditelor în lei de a-şi încetini creşterea şi a celor în valută de a creşte mai rapid, odată cu lărgirea diferenţei de dobândă. Totodată, domnia sa susţine că şi Banca Central Europeană este aşteptată să majoreze dobânda cheie, lucru care va neutraliza o parte din impactul asupra creşterii creditelor în valută.