BNR: Măsurile fiscale şi situaţia economică şi geo-politică externă - riscuri la adresa perspectivei noastre economice

Prognoza actualizată a Băncii Naţionale a României (BNR) asupra inflaţiei reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte - şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă. "Astfel, după ce urcă probabil în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 în apropierea valorii prognozate şi să atingă limita de sus a intervalului ţintei la finele anului viitor", arată BNR.

Conform băncii centrale, descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă.

Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, dar şi măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Comunicatul BNR arată: "Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune".

În acest context, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, ieri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Reprezentanţii Băncii Naţionale au transmis că rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,61%, în decembrie 2023, sub nivelul prognozat, de la 6,72%, în noiembrie, pe fondul continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor procesate şi ale energiei, care a devansat ca impact reamplificarea semnificativă a dinamicii anuale a preţului combustibililor, pe seama unui efect de bază.

Conform datelor din Băncii Centrale, pe ansamblul trimestrului al patrulea al anului trecut, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat descreşterea mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 2,22 puncte procentuale (de la 8,83%), în condiţiile în care dinamicile preţurilor alimentelor şi ale energiei au continuat să se reducă relativ alert, iar efectul de bază inflaţionist de pe segmentul combustibili a fost contrabalansat integral de decelerarea creşterii preţurilor administrate şi a preţului produselor din tutun.

În anul 2023, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel cu 9,76 puncte procentuale (de la 16,38% în decembrie 2022), în contextul unor contribuţii majore, aproape egale, aduse de scăderile de dinamică consemnate de preţurile alimentelor procesate şi de preţurile energiei. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare, dar mult mai modeste, au venit de pe segmentele LFO şi combustibili, în timp ce mici efecte de sens opus au fost generate de subcomponentele mărfuri nealimentare şi servicii de piaţă ale inflaţiei de bază, arată un comunicat al Băncii Naţionale a României.

Noile date statistice reconfirmă încetinirea semnificativă, dar sub aşteptări, a creşterii economice în trimestrul al treilea 2023, la 0,9 la sută de la 1,5 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică o restrângere relativ temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval, mai arată sursa citată, adăugând: "Se reconfirmă, de asemenea, menţinerea dinamicii anuale a PIB în trimestrul al treilea 2023 la un nivel modest din perspectivă istorică - la 1,1% faţă de 1% în trimestrul al doilea -, în condiţiile în care variaţia stocurilor şi-a majorat semnificativ impactul contracţionist, iar aportul consumului administraţiei publice a devenit vizibil negativ. În schimb, formarea brută de capital fix şi-a reamplificat dinamica anuală la un nivel de două cifre în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, iar consumul gospodăriilor populaţiei şi-a reaccelerat creşterea. Evoluţia exportului net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind mărirea şi în acest interval a ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului precedent, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul al doilea, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite".

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire uşoară a creşterii economice în ultimul trimestru din 2023 şi primul din acest an faţă de trimestrul al treilea al anului trecut, implicând o accelerare a acesteia în termeni anuali.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat mici scăderi şi în prima lună din 2024, după o scurtă perioadă de stabilitate, în timp ce randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat s-au reînscris şi s-au menţinut pe o traiectorie uşor ascendentă până în ultima decadă a lui ianuarie - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul unei noi revizuiri a aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă la mijlocul lunii ianuarie 2024, dar mai modestă decât cele evidenţiate în regiune, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier. Moneda naţională a consemnat o depreciere uşoară şi faţă de dolarul SUA, care a recuperat pe parcursul lunii ianuarie pierderea de valoare consemnată în decembrie pe pieţele financiare internaţionale, conform datelor băncii centrale.

Creditul acordat sectorului privat şi-a mărit ceva mai evident dinamica anuală în luna decembrie 2023, până la 6,4%, de la 5,4% în noiembrie, pe fondul continuării accelerării creşterii componentei în lei, dar şi în condiţiile încetinirii scăderii ritmului creditului în valută, reflectând cu precădere evoluţiile de pe segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus marginal în decembrie 2023, la 68,4 la sută, de la 68,5 la sută în noiembrie.