BNR: Nefinalizarea proiectului de buget şi noile taxe amplifică incertitudinile economice

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt amplificate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune, avertizea­ză Banca Naţională a României (BNR). Banca Centrală subliniază că relevante sunt şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum şi caracterul intempestiv şi conţinutul setului de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.

În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, ieri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, precum şi menţinerea la 1,50% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Printre altele, comunicatul BNR arată: "Rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la 3,43 la sută în noiembrie 2018 (de la 5,03 la sută în luna septembrie şi 4,25 la sută în octombrie), revenind în intervalul de variaţie al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al conduitei atent calibrate a politicii monetare. Efectele de bază dezinflaţi­onis­te au marcat în principal evoluţia preţurilor volatile şi a celor admi­nistrate, influenţate şi de scăderile consemnate în luna noiembrie pe segmentul combustibililor şi pe cel al legumelor şi fructelor. (...) Creşterea economică în trimestrul III 2018 a continuat să se accelereze uşor în termeni anuali, până la 4,3 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creşterii mult peste aşteptări a producţiei agricole. Pe partea cererii, contribuţia majoritară la creşterea PIB a continuat să aparţină variaţiei stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a diminuat aportul negativ.

Exportul net şi-a mărit contribuţia negativă la dinamica PIB, pe fondul încetinirii relativ mai pronunţate a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii, determinând, alături de deteriorarea balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, accelerarea creşterii deficitului de cont curent faţă de perioada similară a anului anterior. (...) Cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.

Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat creşterea anuală în luna octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat uşor, media acestei creşteri rămânând marginal superioară celei din trimestrul III. Evoluţia a fost susţinută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăţilor nefinanciare - pe seama componentei în valută -, precum şi de prelungirea ritmului înalt de creştere al celui destinat populaţiei, în uşoară încetinire totuşi faţă de trimestrul III. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6% în luna noiembrie, de la un minim de 35,6% în mai 2012.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei şi a menţinerii ei pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2018".