BNR REACŢIONEAZĂ DIN NOU ÎN SCANDALUL ROBOR: "Zamfir şi Piperea atacă reputaţia BNR, prin acuzaţii fără fundament"

Senatorul ALDE Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea atacă reputaţia Băncii Naţionale a României (BNR), a transmis, ieri, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

Reacţionând la acuzaţiile aduse de parlamentar, conform cărora băncile manipulează ROBOR sub supravegherea BNR, Dan Suciu menţionează, într-un comunicat: "Domnul senator Daniel Zamfir şi domnul avocat Gheorghe Piperea au început din data de 13 ianuarie a.c., la postul de televiziune Antena 3, un atac la reputaţia Băncii Naţionale a României prin proferarea unor acuzaţii fără fundament, bazate pe neadevăruri şi neînţelegeri grave legate de implicarea BNR în pieţele financiare interbancare.

Deşi reprezentanţii BNR au răs­puns, subliniind prin intervenţii publice neclarităţile şi neadevărurile exprimate, domnul senator a continuat să propage acuzaţiile respective, fără niciun amendament. În consecinţă, sunt necesare mai multe precizări:

Piaţa financiară interbancară (monetară, valutară), înfiinţată în 1995, este un canal esenţial prin care se trans­mite politica monetară, atributul exlusiv al BNR, consacrat prin lege. Prin stabilirea ratei dobânzii de politică monetară, BNR defineşte şi culoarul de variaţie a dobânzilor pe piaţa interbancară, în scopul îndeplinirii obiectivului său fundamental, asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Ratele dobânzilor interbancare îndeplinesc, în consecinţă, un rol vital în configurarea politicii monetare.

Indicii de referinţă ROBOR (iniţial numiţi BUBOR la înfiinţarea pieţei) au fost stabiliţi pentru transparentizarea şi definirea tendinţelor şi a eficienţei politicii monetare, precum şi a corelaţiilor vitale cu piaţa valutară. Cele 8 referinţe din această piaţă (overnight, o zi, o săptămână, o lună, trei luni, şase luni, nouă luni, 12 luni) sunt calculate într-o platformă independentă pe baza cotaţiilor afişate de către băncile comerciale la scadenţele res­pective. BNR monitorizează respectarea regulilor de funcţionare a pieţei".

Conform lui Dan Suciu, nu există nicio justificare raţională de a răspunde afirmativ solicitării senatorului Daniel Zamfir pentru a anula sau schimba regulamentul de funcţionare a pieţei, regulament care respectă toate standardele internaţionale, după cum confirmă Asociaţia Pieţelor Financiare. Această piaţă interbancară a contribuit, la rândul său, la obţinerea statutului de economie de piaţă funcţională, condiţie obligatorie pentru aderarea Româ­niei la Uniunea Europeană.

Purtătorul de cuvânt al BNR mai arată: "Domnul senator Daniel Zamfir se adresează greşit Băncii Naţionale a României atunci când încearcă să pună în discuţie aşa-zisele probleme în loc să se adreseze direct celor care operează pe piaţă. Mai mult, abia prin OUG 50/2010 referinţa ROBOR a fost preluată ca parte explicită şi transparentă în structura ratelor la credite. A fost aleasă scadenţa la 3 luni (care atunci era de 6,84%), pentru că a fost considerată relevantă ca urmare a volatilităţii relativ reduse, a valorii de semnal şi pentru a oferi suficientă predictibilitate în relaţia dintre bănci şi debitori. Decizia alegerii acestei referinţe nu a aparţinut BNR. Dacă domnul senator Daniel Zamfir crede că nivelul ROBOR de 3% este împovărător (deşi este la mai bine de jumătate din nivelul la care era când a fost ales ca reper), poate propune o altă referinţă, cu toate consecinţele de rigoare".

Nivelul mai ridicat sau mai puţin ridicat al ROBOR de la o zi la alta nu înseamnă că se anticipează o prognoză într-un sens sau altul, variaţiile de lichiditate fiind determinate pe termen scurt de operaţiunile Ministerului de Finanţe (încasări de taxe şi impozite sau plăţi de salarii şi pensii), menţionează sursa citată.

Reprezentantul băncii centrale conchide: "BNR este deschisă la dialog şi la conlucrare cu toate instituţiile statului, în limitele mandatului său definit de lege şi ale decenţei interlocutorului. Dar orice dialog, orice proces de comunicare trebuie să pornească de la probleme reale şi trebuie să se bazeze pe înţelegerea corectă şi onestă a situaţiei. Din păcate, asistăm la acelaşi atac dezlănţuit cu acuze extrem de grave, fără probe, proferate în public din partea domnului senator Daniel Zamfir şi a avocatului Gheorghe Piperea, care, potrivit domnului Zamfir, este autorul tuturor iniţiativelor legislative promovate de acesta în Parlament. Un dialog real este binevenit atunci când cei implicaţi pot contribui cu clarificări, dar nu şi atunci când este deturnat pentru a întreţine artificial o stare de confuzie". Amintim că senatorul ALDE Daniel Zamfir susţine, printre altele, că mecanismul de calcul al ROBOR este manipulat de bănci, sub supravegherea BNR. Citând documente din cadrul unei investigaţii demarate în 2008 de Consiliul Concurenţei, senatorul precizează: "Veţi vedea diferenţele mari între indicele rezultat din tranzacţii şi cel din cotaţii. Acum, ROBOR se calculează în felul următor: zece bănci sunt alese, timp de 15 minute băncile stabilesc o cotaţie la care se împrumută, după cele 15 minute încetează procedura de fixing. În acea perioadă cotează într-un fel, cu o dobândă mai mare, când se tranzacţionează do­bânda este mult mai mică. Sunt bănci care intenţionat cotează la valori foarte mari şi nu tranzacţionează, doar să ridice acest indice ROBOR" .

Daniel Zamfir a anunţat că în data de 29 ianuarie îi va invita la audieri în Comisia Economică, Industrii şi Servicii a Senatului României pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi pe Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au reacţionat la afirmaţiile parlamentarului, menţionând, conform Agerpres, că investigaţia Consiliului Concurenţei privind comportamentul băncilor în perioada octombrie - noiembrie 2008, pe fondul disfuncţionalităţilor înregistrate de piaţa monetară, a fost finalizată în 2013, cu respectarea procedurilor legale, iar acţiunile derulate de Banca Naţională a României din acea perioadă nu aveau legătură cu obiectul investigaţiei derulate de autoritatea de concurenţă.

În acelaşi timp, Asociaţia Pieţelor Financiare (ACI România) respinge ferm acuzaţiile făcute de Daniel Zamfir. Specialiştii de la ACI subliniază, printre altele: "Asemenea acuzaţii de «înţelegeri» între bănci neagă în esenţă principiile de funcţionare ale oricărei pieţe concurenţiale. Pieţele financiare din România sunt concurenţiale, funcţionale şi validează echilibrele macroeconomice principale ale ţării. Piaţa monetară şi piaţa valutară sunt fundamentale pentru funcţionarea economiei de piaţă, aşa cum este stipulat acest principiu în Constituţia Româ­niei (Art. 135). Ele s-au format în timp, începând cu mijlocul anilor 90, după eforturi susţinute şi au contribuit la acordarea calificativului de economie de piaţa funcţională pentru Romania, o precondiţie obligatorie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Toate aceste realităţi sunt neglijate de domnul senator, care consideră că rolul acestei pieţe este doar de a asigura o referinţă pentru creditele populaţiei". Sursele citate afirmă că pieţele valutare şi monetare de la noi sunt nu numai funcţionale, dar şi recunoscute internaţional, având standarde înalte de funcţionare.

"Orice piaţă (valutară, monetară) se bazează pe înţelegeri în sensul de stabilire a parametrilor tranzacţiilor încheiate între participanţii la piaţă. Folosirea unei conotaţii rău-voitoare de către domnul senator pentru noţiunea de «înţelegere» înseamnă a nega elementele de bază de funcţionare ale oricărei pieţe. Negocierea şi finalizarea oricărei tranzacţii în orice piaţă şi stabilirea preţului - rata de dobândă sau cursul de schimb, în cazul nostru - înseamnă o înţelegere explicită între vânzător şi cumpărător. Ceea ce este condamnabil şi se penalizează de către instituţiile statului sunt eventuale înţelegeri de tip cartelar care ridică preţul la vânzători, înţelegeri imposibil de realizat când participanţii la piaţă sunt şi vânzători şi cumpărători în acelaşi timp (cotează atât preţ de cumpărare cât şi de vânzare), având în vedere şi existenţa controalelor interne stricte din fiecare banca. Pe piaţa interbancară băncile sunt şi cumpărători şi vânzători, ceea ce accentuează gradul de concurenţă din piaţă şi face practic, imposibilă cartelarea".

În acest context, ACI România cere cu fermitate ca orice discuţie legată de piaţa interbancară să se bazeze pe informaţii exacte, să ţină cont de respectarea principiilor pieţei libere, iar orice eventuală acuzaţie să fie probată.