BNR: Stabilitatea financiară, sub presiunea nivelului sever al riscurilor sistemice

Stabilitatea financiară a ţării noastră se află sub presiunea crescută a două riscuri sistemice care sunt clasificate în acest moment la nivel sever, arată Raportul asupra stabilităţii financiare publicat astăzi de Banca Naţională a României.

Cele două riscuri aflata la nivel sever sunt incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.

Documentul citat precizează: "Riscurile la adresa stabilităţii financiare pe plan internaţional sunt amplificate de un nivel ridicat al datoriei suverane, ce limitează spaţiul fiscal necesar pentru a gestiona eventuale noi şocuri în actualul context geopolitic. De asemenea, îndatorarea se menţine ridicată şi la nivelul sectorului privat şi există semne cu privire la deteriorarea calităţii creditelor în anumite segmente ale pieţei, îndeosebi cel imobiliar comercial, deşi până în prezent impactul asupra sectorului bancar a fost limitat. Evenimentele geopolitice pot avea, totodată, implicaţii semnificative asupra stabilităţii financiare, generând provocări atât pentru populaţie, cât şi pentru firme. Astfel de evenimente pot perturba comerţul global şi pot creşte preţurile mărfurilor. Mai mult, ele pot conduce la o volatilitate mai mare a pieţei financiare, afectând fluxurile de capital, cursurile de schimb şi marjele de dobândă".

Experţii BNR mai arată că deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel naţional.

"Datele aferente primei părţi a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu Raportul anterior, iar aşteptările sunt ca România să înregistreze la sfârşitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale şi de cont curent) la nivel european, reflectând atât factori de natură structurală, cât şi conjuncturali. Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în creştere al datoriei suverane, precum şi al datoriei externe. Totuşi, corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii financiare, atât pe termen scurt - pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran şi potenţiale presiuni asupra cursului de schimb - cât şi dintr-o perspectivă mai îndelungată - pentru a spori rezilienţa la potenţiale noi evoluţii nefavorabile în actualul context geopolitic", se spune în raportul publicat de banca centrală.

De aceea, specialiştii BNR consisderă că implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilităţi este necesară atât pentru menţinerea încrederii investitorilor, cât şi pentru o mai bună rezilienţă a economiei în faţa unor potenţiale noi evoluţii nefavorabile. Totodată, reformele ar trebui să conducă şi la modificarea tiparului de creştere economică către unul cu valoare adăugată mai mare şi concentrat pe domenii strategice cum ar fi securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii şi a domeniului apărării. În acest context, absorbţia de fonduri europene nerambursabile devine şi mai importantă, în special a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România are alocate 13,6 miliarde euro granturi şi 14,9 miliarde euro împrumuturi, echivalentul a 8,8 la sută din PIB.

• Nivel redus al riscului de credit

Raportul BNR precizează că, deşi manifestarea riscului de credit a fost limitată până în prezent, preocupările în această privinţă se menţin. Experţii băncii centrale susţin că în ansamblu capacitatea sectorului real de onorare a serviciului datoriei a avut evoluţii mixte de la data ultimului Raport (iunie 2024), însă se menţine la niveluri adecvate. Pe de-o parte, de la începutul anului 2024, calitatea portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare de către instituţiile de credit s-a îmbunătăţit, rata creditelor neperformante ajungând la 3,8 la sută în septembrie 2024. Pe de altă parte, în cazul sectorului populaţiei există semne de deteriorare uşoară a calităţii activelor băncilor.

Raportul BNR precizează: "Astfel, rata creditelor neperformante a ajuns la valoarea de 3,3 la sută în septembrie 2024, de la 3,2 la sută pe parcursul anului precedent şi de la minimul atins în iunie 2022 (2,96 la sută). Totuşi, pentru anumite segmente de creditare, riscul de credit este mai ridicat, respectiv în cazul împrumuturilor acordate IMM (rata NPL 4,7 la sută faţă de 2,2 la sută pentru corporaţii, septembrie 2024), al expunerilor faţă de piaţa imobiliară comercială (rata NPL 4,6 la sută faţă de 3,8 la sută la nivelul agregat al companiilor nefinanciare), precum şi în cazul creditelor de consum acordate populaţiei (rata NPL 5,7 la sută faţă de 3,3 la nivelul agregat al populaţiei). Persistenţa multiplelor incertitudini pe plan economic au determinat evoluţii mixte şi în ceea ce priveşte perspectivele viitoare privind riscul de credit. Estimările pe un orizont de 12 luni (septembrie 2024 - septembrie 2025) indică majorări ale probabilităţii de nerambursare pe toate segmentele principale de credit (+1,4 puncte procentuale până la 4,6 la sută pentru credite acordate companiilor nefinanciare, +0,6 puncte procentuale până la 3,5 la sută pentru credite de consum acordate populaţiei şi +0,02 puncte procentuale până la 0,25 la sută pentru creditele ipotecare acordate populaţiei)".

Documentul citat menţionează că poziţia bilanţieră a populaţiei şi firmelor are o influenţă semnificativă asupra capacităţii acestora de onoare a serviciului datoriei, acestea înregistrând evoluţii mixte de la data ultimului Raport(iunie 2024). Pe de-o parte, sănătatea financiară a firmelor a înregistrat o degradare în anul 2023 în termeni anuali, observată în majoritatea indicatorilor financiari. În acest context, indicatorul de sănătate financiară a companiilor din România s-a deteriorat la finalul anului 2023 comparativ cu anul anterior, însă continuă să se situeze confortabil deasupra zonei de risc. În contrast, sectorul populaţiei şi-a consolidat avuţia şi rezistenţa în faţa şocurilor, pe fondul creşterii susţinute a activelor financiare (+7 la sută în iunie 2024 în termeni anuali), dar şi al diminuării ponderii serviciului datoriei în venitul disponibil. Avuţia netă a populaţiei reprezintă circa 39 la sută din avuţia netă naţională, iar activele financiare deţinute contabilizează circa 27 la sută din totalul activelor financiare la nivelul economiei.

• Sectorul bancar, solvabil şi consolidat

Raportul BNR mai arată că sănătatea sectorului bancar românesc a continuat să se consolideze, aspect evidenţiat de menţinerea unor indicatori adecvaţi de solvabilitate, lichiditate şi de calitate a activelor, în contextul unei profitabilităţi ridicate. Cu toate acestea, este necesar ca băncile să aibă o atitudine prudentă în perioada următoare, pe fondul incertitudinilor, inclusiv din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală preconizate, dictate de deficitele bugetare persistente şi creşterea datoriei publice, cu potenţiale efecte negative asupra situaţiei financiare şi a bonităţii debitorilor. Totodată, amplificarea riscului climatic şi a celui cibernetic recomandă o vigilenţă crescută a instituţiilor de credit, odată cu accentuarea digitalizării serviciilor financiare şi a conexiunii cu furnizori terţi de servicii.

Documentul întocmit de BNR susţine că pe parcursul anului 2024, sectorul bancar românesc a prezentat o imagine favorabilă din perspectiva indicatorilor de calitate a activelor. Similar evoluţiilor europene, rata creditelor neperformante (NPL) a crescut marginal de la finalul anului 2023, cu 0,2 puncte procentuale, până la 2,54 la sută (septembrie 2024). Structura de finanţare a băncilor, bazată pe depozite de la sectorul real, s-a modificat uşor prin creşterea emisiunilor de titluri de datorie, de regulă pentru acoperirea cerinţelor de rezoluţie. Interconexiunea sectorului bancar din România cu sectorul guvernamental s-a accentuat, fiind cea mai ridicată din cadrul statelor membre ale UE. Aceasta se manifestă direct prin creditele acordate şi titlurile de stat deţinute (25 la sută din active, septembrie 2024), indirect prin partea garantată de stat aferentă creditelor către sectorul real (5,3 la sută din active), dar şi prin acţionariatul de stat al băncilor (14,0 la sută din activele sectorului). Deţinerile de titluri de stat contribuie la îmbunătăţirea indicatorilor de solvabilitate (prin ponderile reduse de risc) şi la lichiditate, dar expun sectorul bancar la riscul de concentrare şi riscul de rata dobânzii, favorizând în mai mică măsură intermedierea financiară (dinamica anuală a deţinerilor de titluri de stat a fost de 24 la sută comparativ cu 8,4 la sută în cazul creditării neguvernamentale, septembrie 2024).

Riscul de finanţare rămâne redus la nivelul sectorului bancar românesc, ca urmare a orientării către forme tradiţionale, precum depozitele retail. Ultimii ani au marcat o creştere a finanţării prin emisiuni de titluri, în special pentru acoperirea cerinţelor de datorie eligibilă pentru scopuri de rezoluţie (cerinţe MREL), care se realizează la costuri superioare celor aferente depozitelor. Perspectivele privind stabilitatea sectorului bancar sunt favorabile, dar o serie de elemente pot afecta negativ evoluţiile indicatorilor de risc: (i) aşteptările de amplificare a riscurilor care trebuie gestionate ca urmare a contextului macroeconomic intern şi internaţional incert, (ii) impredictibilitatea evoluţiei ratelor de dobândă, ca urmare a situaţiei geopolitice, (iii) impozitarea cifrei de afaceri pe un orizont nedeterminat.

• Slaba capitalizare a firmelor - vulnerabilitate structurală persistentă la adresa stabilităţii financiare

BNR menţionează că vulnerabilităţile structurale specifice economiei româneşti s-au accentuat de la data ultimului Raport (iunie 2024), având potenţialul de a intensifica riscurile pe termen scurt la adresa stabilităţii financiare.

Slaba capitalizare a firmelor este una dintre vulnerabilităţile structurale persistente la adresa stabilităţii financiare din România, cu implicaţii directe asupra disciplinei la plată şi a accesului la finanţare. Documentul citat precizează că numărul firmelor subcapitalizate s-a majorat cu 9 la sută în 2023, până la 260,5 mii companii, reprezentând o proporţie importantă (31 la sută) din totalul firmelor din economie. Acestea au un necesar de recapitalizare de aproximativ 147 miliarde lei (echivalentul a 29,5 miliarde euro, +5,8 la sută faţă de anul 2022) şi angajează 11,7 la sută din totalul salariaţilor companiilor nefinanciare. Aportul la valoarea adăugată în economie este de 5,2 la sută, iar contribuţia la cifra de afaceri de circa 10 la sută, în timp ce ponderea în totalul restanţelor bugetare este de 82 la sută, conform datelor raportate pentru anul 2023. Dintre aceste firme, 97 la sută sunt companii care au capitaluri proprii negative, respectiv 253,8 mii de firme. Ele reprezintă 30,5 la sută din totalul companiilor nefinanciare active la finalul anului 2023. Companiile cu capitaluri proprii negative au un necesar de recapitalizare de 141,1 miliarde lei (echivalentul a 28,4 miliarde euro, +5,5 la sută faţă de anul 2022). Necesarul de recapitalizare aferent firmelor cu capitaluri proprii negative reprezintă 96 la sută din totalul necesarului de recapitalizare. Slaba disciplină la plată nu se observă doar în creanţele bugetare sau în relaţia cu furnizorii, ci şi în cazul creditelor bancare, unde, deşi expunerile totale ale firmelor slab capitalizate reprezintă doar 8,6 la sută, în cazul expunerilor neperformante ponderea se ridică la 25 la sută.

La nivel naţional, disciplina scăzută la plată în economie este una dintre principalele vulnerabilităţi structurale, de natură să slăbească rezilienţa firmelor în perioade de stres şi să afecteze accesul acestora la finanţare. Circa jumătate dintre firmele autohtone au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în perioada martie 2023 - februarie 20247, întârzierile la plată afectând plăţile către furnizori în cazul unui sfert din firme. România este ţara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul UE. În anul 2023, datoriile comerciale la nivelul companiilor nefinanciare au înregistrat o creştere de 7 la sută faţă de anul precedent la 421 miliarde lei, având o rată de neperformanţă (calculată ca pondere a restanţelor faţă de furnizori în total datorii comerciale) de 11 la sută, respectiv de trei ori mai mare faţă de rata de neperformanţă aferentă creditelor bancare. Durata de încasare a creanţelor rămâne mult peste termenul maxim de 60 de zile prevăzut de cadrul legal (conform Legii nr. 72/2013) şi peste media la nivel european (55 de zile), respectiv 86 de zile, similar perioadelor anterioare. Corporaţiile îşi încasează semnificativ mai repede creanţele comparativ cu întreprinderile mici şi mijlocii (70 de zile versus 102 zile, în anul 2023). În cazul microîntreprinderilor, termenul de recuperare a creanţelor este de 149 de zile. Firmele din imobiliare şi agricultură încasează cel mai greu creanţele, în medie la 232 zile şi, respectiv, 142 zile. Comerţul este unicul sector în care termenele sunt, în medie, în linie cu termenul stabilit de lege. Companiile cu capital privat străin au cel mai scăzut termen de recuperare a creanţelor (77 de zile), urmate de firmele cu capital privat autohton (90 de zile), în timp ce companiile de stat îşi încasează creanţele după 149 de zile, în medie.

• Gradul scăzut al intermedierii financiare - impact negativ asupra dezvoltării economice

O altă vulnerabilitate, potrivit băncii centrale, este intermedierea financiară scăzută care are impact asupra dezvoltării economice. În context european, România se plasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară (50,6 la sută, calculat ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB, T2 2024), la distanţă semnificativă de economiile similare din regiune (92 la sută în Polonia, 93 la sută în Bulgaria, 108,5 la sută în Ungaria) şi de media Uniunii Europene (215 la sută). Gradul scăzut de intermediere financiară este în strânsă legătură cu modul în care firmele preferă să-şi finanţeze activitatea (respectiv în mod semnificativ prin intermediul datoriilor comerciale, România ocupând primul loc în profil european din această perspectivă, sau prin credite din partea asociaţilor sau acţionarilor), coroborat cu vulnerabilităţile structurale de la nivelul sectorului companiilor. O orientare mai amplă pe creditarea companiilor nefinanciare, în special a celor din sectoare de activitate ce pot fi considerate strategice, cum ar fi (i) sectoarele care încorporează un grad ridicat valoare adăugată, (ii) serviciile cu un grad ridicat de cunoaştere (knowledge intensive), (iii) securitatea alimentară, (iv) securitatea energetică şi, în contextul tensiunilor geopolitice, (v) industria de apărare, este de natură să contribuie la majorarea sustenabilă a intermedierii financiare din România. Majorarea sustenabilă a intermedierii financiare necesită însă şi rezolvarea problemelor de cerere din sectorul companiilor nefinanciare, cum ar fi slaba capitalizare (detalii în Secţiunea 2.1). La nivelul companiilor nefinanciare au fost identificate 22 455 de firme performante8 (reprezentând 2,7 la sută din numărul total al companiilor), dintre care 11.700 au un grad de îndatorare mai mic ca 1 şi care, în timp, ar putea avea un potenţial de îndatorare de 213 miliarde lei. Dintre acestea, circa 19 000 sunt companii cu capital majoritar privat autohton (86 la sută), 2 600 sunt firme cu capital majoritar privat străin (12 la sută), iar 291 sunt companii de stat (1 la sută).

• Îmbătrânirea forţei de muncă şi riscurile legate de schimbările climatice - impact negativ asupra evoluţiilor financiare viitoare

Experţii BNR mai identifică drept vulnerabilitate faptul că ţara noastră se confruntă cu o contracţie a populaţiei rezidente, concomitent cu o îmbătrânire acesteia. Potrivit datelor la 1 iulie 2024, populaţia României a continuat să se restrângă, cu 1 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Totodată, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) crescând cu 0,4 la sută, în timp ce cea aferentă persoanelor tinere (0-14 ani) a scăzut aproape cu aceeaşi intensitate (0,3 la sută). Aceste evoluţii demografice se răsfrâng cu precădere asupra pieţei muncii, date fiind provocările cu care se confruntă firmele în ceea ce priveşte recrutarea de forţă de muncă calificată. Până la sfârşitul anului 2030, populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) a României este estimată să scadă cu 4 la sută9, mai accentuat decât la nivelul agregat al UE (-2 la sută). În afara evoluţiilor negative ale mişcării naturale a populaţiei (sporul natural negativ), un alt fenomen ce contribuie la deficitul de forţă de muncă este emigrarea. România este statul membru UE cu cel mai mare număr de persoane care locuiesc în alte ţări UE (aproximativ 3,2 milioane, dintre care 34 la sută în Italia10), 76 la sută dintre emigranţi reprezentând forţă de muncă activă (15-64 ani). În acest context, recrutarea de forţă de muncă adecvat pregătită reprezintă una dintre cele mai presante probleme pentru firmele autohtone, 4 din 5 angajatori raportând dificultate în găsirea de personal calificat11. O soluţie în acest sens ar putea fi reprezentată de încurajarea şi crearea premiselor pentru ca persoanele apte pentru muncă, dar care au împlinit vârsta de pensionare, să rămână în activitate.

O altă vulnerabilitate se referă la riscurile legate de schimbările climatice care sunt foarte diverse, iar amploarea efectelor lor nu este încă pe deplin conştientizată. Există mai multe canale prin care schimbările climatice ar putea afecta stabilitatea financiară, modul în care acestea vor evolua depinzând de eforturile de atenuare şi adaptare la nivel global. Raportul emis de BNR arată că potrivit datelor publicate de Agenţia Europeană de Mediu, pierderile economice în urma evenimentelor climatice extreme din România, în perioada 1980-2023, se ridică la 19,6 miliarde euro, echivalentul a 916 euro pe locuitor, sumă ce reprezintă 2,7 la sută din cuantumul înregistrat la nivelul agregat al UE. Totodată, numai 1 la sută dintre pierderile suferite erau asigurate. La nivel naţional companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) sunt în continuare importante pentru economia reală. În anul 2023, aceste companii au generat 40,6 la sută din valoarea adăugată brută la nivel agregat, au deţinut 48,4 la sută din activele totale şi au angajat 32,6 la sută din totalul salariaţilor companiilor nefinanciare. Expunerea bancară faţă de aceste companii a ajuns la 100,9 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024, reprezentând 51,4 la sută din totalul expunerii faţă de companiile nefinanciare. În contrast, deşi creditarea verde a accelerat uşor în ultimii ani, există în continuare, un spaţiu amplu de dezvoltare a acestui segment. Doar 4 la sută din expunerile băncilor faţă de firme şi populaţie reprezintă credite cu destinaţie principală climatică, respectiv 16,4 miliarde lei (septembrie 2024), dintre care numai 39 la sută au fost acordate companiilor nefinanciare, aproape jumătate fiind pentru clădiri verzi (49 la sută). În acest context, creşterea conştientizării cu privire la impactul riscurilor generate de schimbările climatice asupra economiei se dovedeşte a fi esenţială.