BNR vrea să scumpească şi să limiteze creditul în valută

• Valoarea creditelor în valută acordate de băncile comerciale va fi de maxim trei ori mai mare decît fondurile proprii, potrivit unor rumori din piaţă

• Pînă acum băncile puteau acorda credite în valoare de opt ori fondurile proprii

• Cele mai afectate vor fi băncile care au contractat finanţări ieftine de la băncile-mamă

Umblă vorba prin tîrg că Banca Naţioană pregăteşte noi măsuri pentru restrîngerea creditării în valută. Sursele noastre susţin că, de data aceasta, BNR nu va mai apela la metoda măririi rezervelor minime obligatorii, ci pregăteşte o nouă normă prin care va impune băncilor comerciale ca valoarea totală a creditelor în valută acordate de acestea să fie mai mare de două ori şi jumătate, maxim de trei ori, decît capitalurile proprii ale băncii. În prezent, valoarea totală a creditelor în valută ce pot fi acordate este de opt ori valoarea fondurilor proprii ale băncii. Asta ar însemna că băncile ar trebui să reducă de circa trei ori creditele în valută.

Alexander Regenbogen, prim director general adjunct "Eurom Bank", apreciază că măsura este drastică. Domnia sa a mai adăugat că această măsură poate fi mai corectă, în contextul în care prin mărirea rezervei minime obligatorii erau afectate toate băncile, chiar şi acelea care nu foloseau resursele în valută pentru acordarea de credite.

Alţi bancheri susţin că impunerea de noi norme din cînd în cînd nu este deloc bine venită pentru sistemul bancar. Ei explică: este ca şi cum ai început să joci un joc urmînd anumite reguli, iar la jumătatea partidei cineva intervine şi le schimbă. Băncile şi-au făcut nişte calcule luînd în considere o anumită stare, iar acum se văd nevoite să "joace" după alte norme.

Cele mai afectate bănci, dacă o astfel de măsură va fi pusă în aplicare, vor fi cele care au acordat credite în valută aproape de această limită maximă, şi în special acelea care au avut acces la resurse ieftine de la băncile mamă. Alexander Regenbogen ne-a mai declarat că, în condiţiile aplicării acestei norme, băncile care au acordat credite în valoarea mai mare decît cea care se va impune vor trebui, fie să le ceară clienţilor creditele înapoi, fie să îşi majoreze capitalul. Este puţin probabil însă că băncile îşi vor cere creditele înapoi. Majorarea capitalului nu se poate face oricum, acţionarii trebuie să aibă resursele necesare şi să fie dispuşi să facă acest lucru.

Principalul efect pe piaţă al măsurii preconizate de BNR va fi restrîngerea creditului în valută şi scumpirea acestuia.

Surse din piaţă susţin că implementarea unor astfel de norme nu arată altceva decît că BNR nu este mulţumită de raportul dintre valoarea creditelor în valută şi cele în lei. În plus, nici ultimele norme (prin care a impus rezerva minimă obligatorie de 30% pentru toate pasivele în valută indiferent de scadenţă şi de data cînd au fost atrase) nu au avut rezultatele scontate în limitarea creditului în valută. Astfel, BNR nu ar trebui să uite că, în condiţiile limitării creditului în valută, companiile pot apela la băncile din străinătate pentru credite în valută, iar filialele unor bănci străine pot ceda creditele băncilor mamă din străinătate, şi astfel profiturile obţinute de aceste nu vor mai impozitate la noi.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, ne-a declarat că implementarea unei astfel de măsuri ar arăta că plecînd de la normele Basel I, în loc să ne îndreptăm către Basel II, ne ducem în cu totul altă direcţie. Domnia sa a adăugat că nu crede că o asemenea normă va fi impusă băncilor, în condiţiile în care ne dorim o ţară democratică ce se îndreaptă spre o economie de piaţă.