BNR vrea să suspende dreptul de vot al acţionarului unei bănci

Banca Naţională a României (BNR) se pregăteşte să suspende dreptul de vot al acţionarului unei bănci din ţara noastră, din cauză că acesta nu mai îndeplineşte cerinţele impuse de lege pentru exercitarea respectivului drept, a anunţat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

Domnia sa a declarat: "Veţi vedea, în două-trei săptămâni, o decizie a BNR în legătură cu un acţionar al unei bănci, care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi acţionar şi îşi va pierde probabil dreptul de vot în Consiliul de Administraţie".

Şeful Supravegherii din Banca Centrală nu a precizat despre cine este vorba şi nici nu a oferit detalii suplimentare.

Cea mai delicată situaţie din sectorul bancar autohton o are Ilie Carabulea, care deţine 41,28% din capitalul social al Băncii Comerciale Carpatica (BCC).

Omul de afaceri se află în arest preventiv, în "cazul Carpatica Asig".

Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

În aprilie 2012, domnia sa a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare cu executare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (DNA), fiind eliberat condiţionat în luna octombrie a aceluiaşi an. Omul de afaceri a fost judecat pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, pentru că, în septembrie 2010, i-a oferit lui Florin Apostu, la acea dată şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, suma de 4.000 lei, în schimbul sprijinului oferit în promovarea unui recurs în interesul legii.

După ce a fost condamnat de ÎCCJ, Ilie Carabulea a demisionat din funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Carpatica, iar la finele anului a fost revocat ca membru al acestuia.

• Nicolae Cinteză: "Potrivit simulărilor noastre, cei care şi-ar restructura prin credit fiscal datoria la bancă ar plăti mai mult, la final"

Simulările făcute de BNR arată că debitorii care ar alege să îşi restructureze datoria faţă de bănci prin credit fiscal ar urma să plătească, la final, o sumă mai mare, potrivit lui Nicolae Cinteză.

Domnia sa a precizat: "Povestea cu creditul fiscal, cel puţin atât cât am participat la discuţii, nu era foarte clară. Foarte multe bănci m-au întrebat care este mecanismul practic de funcţionare şi nu am ştiut ce să le răspund. Acesta intervine în momentul în care se încheie perioada de reducere a principalului. Nu era clar dacă va fi plătit lunar, anual, ce se întâmplă cu pensionarii. Din punct de vedere al creditorului, aceste lucruri trebuiau clarificate".

Programul poate să genereze o majorare a consumului care să contribuie la creşterea Produsului Intern Brut (PIB), doar dacă produsele şi serviciile consumate sunt produse local, şi nu importate, semnalează şeful supravegherii din BNR.

Nicolae Cinteză a mai explicat: "Eu, ca supraveghetor, am cerut ca decizia să fie opţională şi pentru bănci, şi pentru debitori. Atunci când schimbi maturitatea unor active, prelungind-o cu doi ani, apare o nepotrivire între pasive şi active. Amintiţi-vă de Dacia Felix, care atrăgea resurse pe trei luni şi le plasa pe şase luni. Trebuie văzut dacă nu cumva apar efecte care să ducă la o înrăutăţire a situaţiei băncii. Am cerut Direcţiei de Stabilitate să facă un studiu de impact, care încă nu a fost finalizat".

Oficialul Băncii Centrale a precizat că alte probleme pe care le-a semnalat au privit hazardul moral şi necesitatea de transparenţă în privinţa sumelor de plătit, motiv pentru care a fost introdus alineatul prin care debitorul să ia la cunoştinţă noul grafic de rambursare.