BOGDAN AURESCU: "Prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând"

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, ieri, că prezenţa consolidată a NATO pe Flancul estic ar trebui să se producă cât mai curând, arătând şi că anunţurile preşedinţilor SUA şi Franţei au şi un rol important de descurajare în contextul actual de securitate, potrivit Digi24.

"În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe Flancul estic, din punctul meu de vedere, ea ar trebui să se producă cât mai curând. Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză. Sunt decizii care trebuie materializate la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. Pe de altă parte, trebuie spus că această consolidare şi aceste anunţuri pe care cei doi preşedinţi american şi francez le-au făcut au şi un rol important de descurajare în actualul context de securitate foarte complicat", a spus Aurescu, la Antena 3.

El a arătat că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, sunt extrem de importante şi reprezintă "dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic" al celor două ţări pentru ţara noastră.

"Am salutat aceste anunţuri pentru că ele reprezintă rezultate concrete ale unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă, dar este de fapt o construcţie care a pornit în urmă cu mai mult timp şi care a avut ca obiectiv promovarea intereselor de securitate şi de stabilitate ale României în regiune", a spus ministrul de Externe.

Aurescu a menţionat că prezenţa înaintată NATO are două componente, una în nordul şi una în sudul Flancului estic, la Marea Neagră, afirmând că este nevoie de o echilibrare a acestui tip de prezenţă aliat, mai ales la Marea Neagră.

El a arătat că a avut o discuţie telefonică cu consilierul de securitate naţională al preşedintelui Biden, Jack Sullivan, împreună cu ceilalţi colegi de pe Flancul estic, în formatul B9, în care s-a discutat pregătirea întâlnirii de vineri de la Geneva dintre secretarul de stat american Antony Blinken cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

"În această discuţie am reluat importanţa consolidării Flancului estic, care este necesară nu doar în contextul actual, care este într-adevăr foarte complicat şi de mai multă vreme, pentru că această situaţie de securitate pe Flancul estic, în vecinătatea noastră, s-a deteriorat de-a lungul timpului", a declarat ministrul de Externe.

Ministrul de Externe a vorbit şi despre propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Europa să construiască "o nouă ordone de securitate" cu NATO în faţa Rusiei, potrivit Agerpres.

"Noi până acum am avut o serie de dialoguri cu Federaţia Rusă, mai ales săptămâna trecută au fost trei serii de dialog, o dată pe 10 ianuarie, în cadrul dialogului strategic dintre SUA şi Rusia, la Geneva, apoi pe 12 ianuarie în cadrul consiliului NATO-Rusia şi apoi pe 13 ianuarie, la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, dar este vorba de sesiuni de dialog, nu de negociere şi în cadrul acestor sesiuni am arătat foarte clar, şi aici a fost o poziţie unitară a tuturor aliaţilor din cadrul NATO, şi anume aceea că actuala ordine de securitate internaţională sau arhitectura de securitate europeană din momentul de faţă trebuie să fie prezervată de nişte parametri care sunt, din punctul nostru de vedere, de nenegociat, dacă vorbim despre principii importante - suveranitatea statelor sau integritatea teritorială (...) sau interzicerea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa, aici lucrurile sunt absolut clare, iarăşi dacă vorbim despre fundamente ale Alianţei Nord-Atlantice, cum este apărarea colectivă. Aici nu putem să facem rabat, putem, însă, să discutăm şi cel mai probabil preşedintele Macron s-a referit la această componentă, am putea să discutăm de măsuri de reducere a riscurilor, eficientizarea mecanismelor de control al armamentelor, mecanisme de transparenţă militară. Aceste chestiuni pot să fie discutate, dar ele nu pot să fie discutate în condiţiile în care nu există o dezescaladare pe teren. Nu poţi să negociezi, nu poţi să discuţi aceste chestiuni de substanţă care sunt foarte importante sub ameninţarea folosirii forţei", a spus Aurescu.

Bogdan Aurescu, consultări telefonice cu Jake Sullivan, consilier al preşedintelui SUA, şi cu oficiali din Formatul B9

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat joi, 20 ianuarie, la o rundă de consultări telefonice cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, şi cu miniştri de externe şi alţi înalţi oficiali din Formatul Bucureşti 9 (B9).

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat joi la o rundă de consultări telefonice cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Statelor Unite, şi cu miniştri de externe şi alţi înalţi oficiali din Formatul Bucureşti 9 (B9).

"Discuţia de astăzi a vizat evoluţiile complexe din Vecinătatea Estică a NATO şi la Marea Neagră, în continuarea eforturilor diplomatice recente privind detensionarea situaţiei de securitate de la graniţa Ucrainei, precum şi pregătirea în continuare a dialogului cu Federaţia Rusă în vederea dezescaladării acestei situaţii prin mijloace diplomatice, fără afectarea valorilor şi principiilor fundamentale ale Alianţei", informează Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul unui comunicat.

Bogdan Aurescu a transmis mulţumirile României pentru anunţul preşedintelui Joseph Biden cu privire la creşterea prezenţei militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situaţiei de securitate. Potrivit MAE, Aurescu a arătat că acest angajament al SUA "are o importanţă deosebită" pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte.

"Ministrul român al Afacerilor Externe a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă şi unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile. În acest context, a accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate, precum şi faptul că ameninţarea nejustificată cu forţa şi încercările de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii de securitate europene rămân inacceptabile. Totodată, ministrul Aurescu a reiterat importanţa unităţii transatlantice, sprijinul pentru parteneri, precum şi importanţa politicii uşilor deschise a NATO", precizează MAE.

Bogdan Aurescu a salutat frecvenţa şi substanţa consultărilor aprofundate ale SUA cu România şi aliaţii europeni din cadrul Formatului Bucureşti 9 (B9), "care transmit un semnal clar şi ferm" în privinţa angajamentului puternic al SUA şi al NATO pentru securitatea şi stabilitatea aliaţilor din Flancul Estic.

"Schimbul aprofundat de opinii şi evaluări a reconfirmat utilitatea formatului Bucureşti 9 pentru consultări şi coordonarea la nivel Aliat, discuţia având loc în continuarea participării Preşedintelui Klaus Iohannis la convorbirea Preşedintelui Joe Biden cu liderii Formatului de la Bucureşti, în 9 decembrie 2021, a consultărilor telefonice ale ministrului Bogdan Aurescu cu Jake Sullivan şi cu înalţi oficiali din Formatul Bucureşti 9 (B9) din 16 decembrie 2021 şi a discuţiei pe care secretarul de stat american Antony Blinken a avut-o cu oficialii statelor din formatul B9, în data de 3 ianuarie 2022", se mai arată în comunicat.

NATO: În discuţie, o întărire a flancului sud-estic în faţa Rusiei (France Presse)

Anunţul preşedintelui francez Emmanuel Macron că Franţa este dispusă să angajeze militari în România în cadrul unei eventuale creşteri a prezenţei NATO ar putea duce la o consolidare a acestei prezenţe a Alianţei pe flancul sud-estic din Europa, în plin episod al tensiunilor cu Rusia, comentează joi AFP, potrivit Agerpres.

"Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară avansată a NATO în România", a declarat preşedintele român Klaus Iohannis pe Twitter.

Cu o zi în urmă, Emmanuel Macron exprimase "disponibilitatea" Franţei "de a se angaja în noi misiuni cu scopul de a-şi asuma toate responsabilităţile în misiuni de tip eFP (enhanced Forward Presence sau Prezenţă avansată întărită) în special în România dacă ele sunt decise" în cadrul NATO.

Această declaraţie aparent tehnică deschide în realitate uşa unei puternice întăriri a prezenţei militare a NATO în România şi deci în zona Mării Negre, unde ea este în prezent mult mai slabă decât în Nord, în regiunea Balticii, notează AFP.

Acest anunţ traduce şi apropierea franco-română în probleme de apărare şi pare în fine să semnifice o voinţă franceză de a exercita un rol mai important în NATO, în legătură cu care Macron declarase la sfârşitul anului 2019 că Alianţa se află în stare de "moarte cerebrală".

"Este o reorientare importantă. După o investiţie majoră şi perenă în regiunea Mării Baltice, Franţa vrea să fie prezentă în regiunea Mării Negre. Şi să-şi întărească legăturile cu o veche ţară prietenă pe care noi am neglijat-o prea mult", potrivit directorului adjunct al Fundaţiei pentru cercetare strategică (FRS) Bruno Tertrais.

Pe flancul său nord-estic, în ţările baltice şi în Polonia, NATO desfăşoară cu eFP patru grupuri tactice, condus fiecare de câte o ţară: Canada, Germania, Regatul Unit şi SUA. Aceasta reprezintă mii de militari, incomparabil mai mulţi decât dispozitivul din România.

"Până în prezent, există o diferenţă între Nord-Est şi Sud-Estul Europei" în ceea ce priveşte prezenţa NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul va fi dus la capăt, "angajamentul va fi de acelaşi nivel", adaugă aceasta.

"Ar fi foarte important dacă Franţa ar prelua conducerea unui grup tactic al NATO în România", afirmă pentru AFP George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think-tank românesc.

Exercitând în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Franţa arată un interes crescut pentru securitatea flancului estic al continentului. Ministrul apărării francez, Florence Parly, a organizat la jumătatea lunii ianuarie, la Brest, în nord-vestul Franţei, o reuniune a miniştrilor apărării în format B-9 (Grupul celor nouă de la Bucureşti), reunind România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

"Simbolic este important că Franţa organizează aceasta pentru prima oară. În general, o făceau mai mult SUA. Toată lumea a salutat faptul că Franţa se interesează de flancul estic", relevă un diplomat din una din aceste ţări.

Totuşi, decizia NATO nu este încă luată şi trebuie să fie dezbătută, poate în februarie. Joe Biden s-a declarat miercuri dispus să întărească prezenţa americană în România.

Aceste declaraţii se înscriu evident pe fondul tensiunilor între NATO, SUA, Europa şi Rusia, în special legat de situaţia din Ucraina, pe care Rusia ar putea să vrea să o invadeze, potrivit temerilor ţărilor occidentale. Moscova se opune oricărei consolidări a NATO în apropierea frontierelor sale, subliniază AFP.

În cadrul Alianţei, unele ţări ar putea să nu se bucure de perspectiva prezenţei a mii de soldaţi NATO pe malurile Mării Negre, un spaţiu geopolitic complex dominat de Rusia şi Turcia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar cu unele apropieri faţă de Moscova şi cu care Franţa întreţine relaţii uneori tensionate. Marea Neagră este o cale de acces pentru Rusia pe diferite scene de criză din Orientul Mijlociu şi Africa.

Bulgaria, de asemenea membră NATO, este apropiată în mod tradiţional de Rusia. Guvernul insistă asupra faptului că nicio discuţie oficială nu a avut loc despre o consolidare a NATO în regiune şi, în această săptămână, preşedintele Rumen Radev, atacat cu regularitate pentru presupusele sale simpatii proruse, a declarat: "Aceste crize nu au o soluţie militară, ci necesită un dialog şi eforturi diplomatice de dezescaladare".

În fine, anunţul preşedintelui francez ilustrează şi apropierea Parisului şi Bucureştiului asupra subiectelor de securitate, fiecare ţară exprimând interesul pentru preocupările celeilalte. Astfel, Franţa trimite cu regularitate nave în Marea Neagră - o fregată franceză va participa la începutul lunii aprilie la un exerciţiu cu România - în timp ce ţara noastră prevede desfăşurarea unor forţe speciale la misiunea Takuba în Sahel.