Braconajul şi traficul ilegal - vinovate pentru dispariţia speciilor de sturioni din Dunărea de Jos

Potrivit celui mai recent raport WWF (Fondul Mondial pentru Natură) privind braconajul şi traficul de sturioni în regiunea Dunării de Jos, infracţiunile comise asupra faunei sălbatice ameninţă supravieţuirea speciilor de sturioni aflate pe cale de dispariţie, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, analiza documentează 395 de cazuri de pescuit şi comerţ ilegal de sturioni în Bulgaria, România şi Ucraina, cu 1.031 de indivizi de sturioni afectaţi între 2016 şi 2023, confirmând că activităţile ilegale continuă să împingă cele patru specii de sturioni rămase în Dunăre tot mai aproape de dispariţie.

"Aceste cifre reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece multe cazuri nu au inclus numărul exact de sturioni afectaţi şi, ca fapt comun oricărui tip de activitate ilegală, aceste crime împotriva animalelor sălbatice rămân, în mare parte, nedetectate", a spus Beate Striebel, WWF - Iniţiativa Globală pentru Sturioni.

"Ţările europene îşi intensifică eforturile pentru a aborda ameninţările pe termen lung la adresa speciilor de sturioni, reintroducând mii de exemplare, dar toate aceste măsuri vor fi în zadar dacă nu putem pune capăt braconajului şi traficului în Dunărea de Jos", continuă Beate Striebel. "Analiza WWF asupra infracţionalităţii legate de sturioni în Dunărea de Jos a devenit un semnal de alarmă anual şi un îndemn la intensificarea acţiunilor menite a opri cea mai directă ameninţare la adresa supravieţuirii acestor specii emblematice."

Raportul subliniază situaţia critică cu care se confruntă populaţiile de sturioni, aflate deja în pragul dispariţiei. În ciuda protecţiilor legale şi a acordurilor internaţionale, cum ar fi Convenţia privind comerţul internaţional cu specii pe cale de dispariţie (CITES) şi Planul de acţiune paneuropean pentru sturioni, pescuitul şi comerţul ilegal continuă să ameninţe sturionii în Dunărea de Jos - unde rămân patru specii, dintre care trei sunt deja în pericol critic, se menţionează în comunicat.

Principalele constatări ale raportului bazat pe date de la autorităţile de aplicare a legii din cele trei ţări, includ:

Total cazuri: au fost înregistrate 395 de cazuri de activităţi ilegale cu sturioni, dintre care 144 în Bulgaria, 157 în România şi 94 în Ucraina.

Tendinţe anuale: numărul documentat de cazuri pare destul de stabil în ultimii ani şi variază între 50 şi 65 de cazuri pe an.

Unelte ilegale: Carmacele (şiruri tradiţionale de cârlige fără nadă aşezate în apă) sunt încă utilizate pe scară largă în Bulgaria şi România, deşi sunt interzise. Numai în Bulgaria, autorităţile au confiscat 988 de carmace, cu o lungime totală de cel puţin 37 de kilometri.

Sturioni afectaţi: Raportul înregistrează 1.031 de sturioni afectaţi, România raportând cel mai mare număr (610), urmată de Ucraina (418) şi Bulgaria (3). Cu toate acestea, cifrele reale sunt probabil mult mai mari.

Puncte fierbinţi: principalele puncte fierbinţi pentru traficul de sturioni rămân neschimbate: regiunea Vratsa în Bulgaria, Tulcea în România şi Odesa în Ucraina.

"Este limpede că ţările din regiunea Dunării de Jos încearcă să contracareze infracţionalitatea la adresa sturionilor, iar WWF apreciază eforturile depuse de autorităţi, dar este, de asemenea, clar că trebuie făcut mult mai mult - nu numai de către ţări ca Bulgaria, România şi Ucraina, ci şi de ţările de pe întregul continent", a adăugat Striebel. "Cooperarea sporită între ţări, aplicarea strictă a legilor existente şi conştientizarea publicului sunt vitale pentru a asigura viitorul acestor specii străvechi de peşti."

Pentru prima dată, Poliţia Română a furnizat date privind eforturile de control al pescuitului, contribuind la o analiză mai profundă a situaţiei. Autorităţile bulgare au împărtăşit de asemenea, date specifice privind controalele braconajului de sturioni. Raportul subliniază necesitatea unor date consecvente şi cuprinzătoare privind aplicarea legii din toate ţările din regiune pentru a înţelege mai bine tendinţele traficului de sturioni şi pentru a combate mai eficient activităţile ilegale, se precizează în comunicat.

"România a raportat anul acesta cel mai mare număr de activităţi ilegale cu sturioni din toată perioada în care am colectat date. Nu ştim încă exact ce anume a cauzat acest lucru. Ar putea fi un număr mai mare de controale sau o creştere a activităţii infracţionale. De precizat ar fi însă că, începând cu anul acesta, noua Lege privind pescuitul şi protecţia resurselor acvatice vii introduce pedepse mai dure pentru activităţile ilegale cu sturioni, ceea ce sperăm să descurajeze pe viitor astfel de fapte." A declarat Cristina Munteanu, Coordonator Naţional - sturioni, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)

Datele compilate în acest raport reprezintă singura sursă regională disponibilă public privind traficul de sturioni în Europa Centrală şi de Est, oferind perspective de nepreţuit pentru eforturile concertate de conservare, subliniind clar că orice acţiune sau inacţiune dintr-o ţară are un impact puternic asupra populaţiilor de sturioni din Dunărea de Jos şi Marea Neagră.