BREXIT / IONEL BLĂNCULESCU: "Răspunsul Reginei a schimbat totul"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Internaţional / 27 iunie 2016

"Răspunsul Reginei a schimbat totul"

"Daţi-mi trei motive pentru care să rămânem în UE!", ar fi spus Regina Marii Britanii, conform publicaţiei "The Sun"

Blănculescu: "Mesajul este subliminal şi ţinteşte direct în creierul britanicului"

Până în ziua referendumului, 95% din datele problemei arătau că Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană (UE), subliniază Ionel Blănculescu, analist economic, menţionând: "Pe ultima sută de metri însă, a intervenit ceva, iar acest ceva este răspunsul reginei (n.r. Elisabeta a II-a, regina Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) la întrebarea «ce părere are despre un Brexit?», respectiv «Daţi-mi trei motive pentru care să rămânem în UE!». Mesajul este subliminal şi ţinteşte direct în creierul britanicului".

Publicaţia "The Sun", susţinătoare declarată a taberei celor care şi-au dorit Brexitul, a publicat, cu o zi înaintea referendumului, comentarii pe care Regina Elisabeta a II-a le-ar fi făcut recent, la o cină privată.

"Daţi-mi trei motive bune. De ce ar trebui Marea Britanie să rămână în UE?", i-ar fi întrebat regina pe oaspeţi, conform presei.

Ionel Blănculescu susţine că deja a început o avalanşă de implicaţii geo-politice şi geo-strategice: "Gibraltar a solicitat guvernanţă mixtă, ţări ca Olanda, Scoţia, Italia, Franţa vor şi ele să iasă, iar britanicii sunt ca şi cum s-ar afla la terapie intensivă, sub anestezie şi încep să-şi revină. Când îşi vor reveni definitiv, o să-i inunde durerea.

Deja au început să retracteze ceea ce spuneau până acum ca argument pentru Brexit şi totul se întoarce împotriva celor care au demarat acţiunea. Fiecare zi care trece aduce noi avalanşe de efecte mondiale, iar britanicii vor rămâne înmărmuriţi de ce monstru au reuşit să creeze".

Analistul consideră că oficialii de la Bruxelles vor reacţiona foarte dur şi nu vor lăsa nicio portiţă britanicilor.

Dacă Regatul Unit va ieşi din UE, atunci vor urma şi alte ţări mari acest drum, întrucât credibilitatea Uniunii este puternic zguduită, conform specialistului, care ne-a spus: "Uniunea este ca o clădire pe mai mulţi piloni şi unul dintre aceştia se prăbuşeşte. În acest moment, extremismul a primit foarte mult aer în piept şi toate conflictele se vor reactiva. Brexitul are foarte multe implicaţii".

Ionel Blănculescu subliniază că referendumul este consultativ, iar votul parlamentarilor va fi foarte important, politicienii având de luat o decizie foarte grea.

Mihai Ionescu: "În spatele acestei decizii regăsim o educaţie seculară a britanicilor, de mare imperiu colonial"

În spatele rezultatului referendumului de joi regăsim o educaţie seculară a britanicilor, de mare imperiu colonial, evidenţiază Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Domnia sa ne-a declarat: "Intraţi în UE, britanicii nu au rezistat sub comanda Breuxelles-ului. Anglia nu a suportat jugul european, cel mai mult derajându-i pe britanici libera circulaţie a locurilor de muncă. Nu au acceptat nici moneda euro. Avem mari emoţii că şi alte foste imperii coloniale vor încerca să scape de sub tutela Bruxelles-ului".

Referitor la relaţiile comerciale dintre România şi Marea Britanie, vom fi nevoiţi să traversăm două etape, după cum ne spune Mihai Ionescu: pe termen scurt - etapa în care, dacă lira va continua să scadă, exporturile noastre vor deveni necompetitive şi pe termen mediu - existând posibilitatea unei negocieri de liber schimb între UE şi Marea Britanie, pentru că britanicii vor dori să-şi păstreze libera circulaţie a mărfurilor. "Un astfel de acord va fi încheiat, UE cedând în faţa Marii Britanii", opinează domnul Ionescu, precizând: "În final, Anglia va ieşi întărită, UE - slăbită şi noi - cel mai slăbiţi, pentru că suntem la periferie."

Investiţiile Marii Britanii în România nu sunt atât de impresionante astfel încât un Brexit să aibă impact direct pe piaţa noastră, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). "Cred că ţara noastră va simţi acest Brexit aşa cum a simţit şi criza. De exemplu, micii fermieri, care fac agricultură de subzistenţă, nu vor fi afectaţi, iar economia nu este numai la BNR şi la bănci, unde cel mai probabil că vor fi resimţite unele efecte, ci se întinde până la ultimul ţăran, care produce zece kg de roşii" a adăugat domnia sa.

Lucian Croitoru: "A fost un vot împotriva populismului"

Votul pentru Brexit a fost unul împotriva populismului, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, care ne-a declarat: "Trebuie să ţinem cont că au votat pentru Brexit cei bătrâni şi mai puţin educaţi, aceştia fiind tradiţionalişti şi neputându-se obişnui cu populismul. A fost un vot împotriva populismului. Brexitul este o victimă a populismului care s-a propagat în UE. Nu se poate să continuăm cu acesta".

Există riscul ca Brexitul să fie un precedent şi toate partidele de extremă din Olanda, Franţa etc. să ceară ieşirea din UE, consideră domnul Croitoru. Aşadar, contagiunea este unul din pericole, însă depinde şi de ceilalţi actori din UE dacă vreo altă ţară va recurge sau nu la această strategie, ne-a mai spus consilierul guvernatorului, adăugând: "Efectul asupra monedei naţionale va fi mic, iar în zona noastră nu cred că vom avea influenţe mari. Este o emoţie care va reverbera şi la noi, dar nu cred în lucruri extreme. Nu cred că Banca Naţională va trebui să facă ceva deosebit în perioada care urmează, întrucât pieţele funcţionează în continuare. Esenţial este că britanicii nu vor ieşi de mâine din UE. Mai sunt doi ani la mijloc, timp în care vor fi aplicate regulile Uniunii Europene".

În urma referendumului de joi, emoţia va funcţiona puternic, iar lira se va deprecia cu cel puţin 15%, însă cel mai grav pentru noi va fi că Marea Britanie nu va mai fi acolo ca să pună frână reglementărilor UE, a conchis Lucian Croitoru.

Vasilescu, BNR: "Uniunea Europeană, Marea Britanie şi România se află într-un moment foarte greu"

Uniunea Europeană, Marea Britanie şi România se află într-un moment foarte greu, apreciază Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României.

Potrivit domniei sale, primele analize arată că liderii taberei pro-europene au avut un mesaj greşit: "Noi avem de ani buni un mesaj greşit în această ţară. Asistăm la o denaturare a mesajului public, care se resimte în viaţă. Este posibil să vedem efecte economice negative foarte repede".

Adrian Vasilescu opinează că este posibil să ne confruntăm cu şocuri emoţionale pe piaţa valutară, dar că acestea nu vor fi neapărat de durată, menţionând că nu exclude ca investitorii să se îndrepte către ţara noastră, în perioada care urmează.

Conform reprezentantului BNR, Banca Centrală are o politică de intervenţie pe piaţă în momentele cruciale, în care cursul leului joacă împotriva pieţei şi a naturii economiei.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu l-a informat, vineri, pe şeful statului Klaus Iohannis că şocul Brexit asupra monedei naţionale este "mic şi gestionabil". Klaus Iohannis a declarat: "Leul nostru nu va avea probleme, ne-a asigurat guvernatorul Băncii Naţionale.

În Raportul dat publicităţii în luna aprilie, Banca Centrală a publicat o hartă a riscurilor sistemice la adresa stabilităţii în care apare şi Brexitul.

Raportul BNR arată: "Un alt risc nou-apărut este legat de posibila ieşire a Marii Britanii din UE. Decizia privind organizarea referendumului, stabilirea datei acestuia (23 iunie) şi acutizarea discuţiilor dintre susţinătorii şi opozanţii rămânerii Marii Britanii în UE au avut loc în lunile precedente. Ceea ce a fost pentru multă vreme un risc latent a devenit rapid un risc sistemic palpabil care, deşi exogen şi indirect, poate afecta România prin faptul că pune în discuţie funcţionarea Uniunii Europene în forma sa actuală, care a reprezentat şi reprezintă o ancoră pentru dezvoltarea României. Vor fi consecinţe asupra UE şi a României indiferent de rezultatele referendumului. Un vot pentru rămânere va schimba raportul de forţe din interiorul UE, va implica probabil costuri mai mari şi transferuri de fonduri europene mai mici pentru România. Un vot pentru ieşire va pune statele rămase în UE în faţa unei decizii dificile: să continue procesul de integrare, dar într-un ritm mai accelerat decât în prezent (un efect de întărire a solidarităţii şi a deciziei politice între cei rămaşi), sau să continue pe drumul spre fărâmiţarea UE, deschis de Brexit. Stabilitatea financiară a ţării nu este de sine stătătoare, ci parte şi rezultat al unui mix de politici macroeconomice. Implicaţiile asupra ţărilor de la periferia UE, în special a statelor non-euro, se pot materializa pe termen scurt în ieşiri de capital şi impact asupra cursului de schimb. Riscul generat de un posibil Brexit, care va duce la o volatilitate crescută pe pieţele financiare şi valutare în perioada premergătoare referendumului, şi, dacă va câştiga votul pentru ieşirea din UE, mai ales în perioada de după referendum, se adaugă celor două riscuri sistemice ridicate care au fost deja evidenţiate în Raportul anterior".

Sunt argumente care arată că Regatul Unit este în pericol, pentru că există regiuni din Marea Britanie care au opinii diferite, unele optând să rămână în UE, în ciuda preferinţelor celorlalte de a ieşi din Uniune, atrage atenţia domul Vasilescu, domnia sa adăugând că Brexitul poate stimula opiniile populiste.

Răzvan Nicolescu: "UE va supravieţui, cel puţin într-o anumită formă"

Votul din Marea Britanie nu aduce nimic bun, însă Uniunea Europeană va supravieţui, deşi va urma o perioadă grea, consideră fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu.

Domnia sa a apreciat pe o reţea de socializare: "Sunt multe incertitudini legate de votul din Marea Britanie şi de ceea ce va fi în continuare, de ce se va întâmpla cu procesul tehnic de ieşire, de tensiunile care ar putea să apară în Irlanda de Nord, de reacţia scoţienilor, de reacţia europenilor care lucrează în UK şi a britanicilor care lucrează în UE etc. Există însă cel puţin două certitudini. Prima dintre ele este că marele câştigător politic al votului este Vladimir Putin. A doua certitudine este că David Cameron va rămâne în istorie ca un politician slab şi oscilant care a cultivat ani buni spiritul anti-european în loc să îşi asume procesul mult mai dificil de explicare şi educare a oamenilor, organizând apoi un referendum în care a susţinut că e bine ca Marea Britanie să rămână în UE. Din populism s-a jucat cu cutia de chibrituri până a dat foc la casă. Riscul de domino este foarte mare mai ales în Franţa şi Olanda, unde partidele populiste au o amploare din ce în ce mai mare. (...) UE va supravieţui, cel puţin într-o anumită formă. Vor fi însă multe blocaje şi tensiuni. Urmează o perioadă grea".

Potrivit fostului ministru al energiei, votul din Marea Britanie nu aduce nimic bun pentru România, care ar trebui să iasă din "amorţeala totală în care a intrat de o bună bucată de timp": "România? Votul din UK nu aduce nimic bun. Ar trebui să ne certăm mai puţin între noi. Să încercăm să cheltuim cât mai rapid fondurile structurale europene. Să întărim guvernanţa instituţiilor din administraţie aflate într-un blocaj total, amânând orice decizie. Să relansăm parteneriatul cu mediul privat autohton. Să decăpuşăm companiile de stat. Să întărim parteriatul strategic şi economic cu SUA. Să dezvoltăm un parteneriat economic cu China. Să ne respectam angajamentele ca stat membru UE şi să ne apărăm drepturile. Să ieşim dintr-o amorţeală aproape totală în care am intrat de o bună perioadă de timp".

AAFBR:

"Impactul economic direct al Brexit asupra României - moderat pe termen scurt"

Impactul economic direct asupra României cauzat de Brexit ar trebui să fie unul moderat pe termen scurt, dar perspectivele devin mai complicate atunci când este luat în calcul impactul indirect pe termen lung, potrivit Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).

Un comunicat de presă al Asociaţiei precizează: "Exporturile orientate către Marea Britanie pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 miliarde de euro, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor şi doar 1,5% din PIB. Astfel, o posibilă decelerare a acestor exporturi nu ar trebui să genereze un impact sistemic major pe canalul comercial. În ciuda acestui fapt, tranzacţiile comerciale bilaterale înregistrate între România şi Marea Britanie s-au intensificat semnificativ în ultimii ani, Marea Britanie devenind a cincea destinaţie a exporturilor româneşti. În acelaşi timp, ponderea importurilor din Marea Britanie a fost de 2,5% din total importuri, ajungând la 1,6 miliarde de euro în anul 2015, surplusul comercial înregistrat în relaţiile bilaterale fiind de aproximativ 800 milioane de euro. Astfel, ieşirea Marii Britanii din UE poate însemna o diminuare a oportunităţilor privind creşterea viitoare a exporturilor, dar impactul final este limitat".

Analiştii financiari bancari afirmă că investiţiile străine directe provenite din Marea Britanie au reprezentat 2,5% din totalul Investiţiilor Străine Directe în anul 2014, în timp ce sectorul bancar este foarte puţin expus acestui eveniment în condiţiile în care nu există instituţii financiare cu deţineri de capital provenit direct din Marea Britanie. În acelaşi timp, conform datelor statistice compilate de către FMI, ponderea investitorilor nerezidenţi provenind din Marea Britanie în totalul titlurilor de stat emise de Guvernul României este de aproximativ 10%. În acest context, ieşirile de capital cauzate de investiţiile directe din Marea Britanie ar trebui sa fie limitate.

De asemenea, analiştii financiari precizează că în ciuda acestui fapt, aversiunea generala la risc poate cauza o reacţie emoţională de refugiu în active sigure cu venit fix. "Având în vedere dinamica pieţelor înainte de referendum, aşteptările indicau rămânerea UK în UE. Brexit-ul este o surpriza negativă pentru majoritatea investitorilor, iar pieţele reacţionează emoţional printr-o ajustare amplificată exponenţial ca urmare a veştilor negative, în timp ce reacţia la veştile pozitive este subdimensionată şi decalată", potrivit comunicatui citat.

AAFBR estimează că, prin scăderea contribuţiei UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanţare prin fonduri europene devin mai limitate. În acest context, România trebuie să combată corupţia şi să îmbunătăţească capacitatea de absorbţie şi eficienţa proiectelor de investiţii din aceste fonduri pentru a fructifica cât mai bine aceste resurse.

De asemenea, aceştia precizează că există şi o serie de oportunităţi de atragere de capital străin pe termen lung, în condiţiile în care fluxul de ieşiri de capital din Marea Britanie în perioada imediat următoare poate fi semnificativ. Pe termen scurt acestea vor fi orientate către active percepute ca fiind sigure, dar pot fi reorientate ulterior către ţări emergente, după stabilizarea pieţelor şi absorbţia socului negativ cauzat de Brexit.

Conform estimărilor Eurostat, numărul cetăţenilor români care locuiau în Marea Britanie în anul 2015 era de aproximativ 180.000, înregistrând o creştere de peste trei ori în ultimii cinci ani. AAFBR menţionează că în ciuda acestui fapt, ponderea acestora în totalul românilor care locuiesc în străinatate este destul de redusă, respectiv 6,7%, mult inferior comparativ cu ţări precum Italia (43%), Spania (27%) sau Germania (13%). Astfel, în eventualitatea unor restricţii viitoare care ar putea intra în vigoare în Marea Britanie în ceea ce priveşte integrarea în forţa de muncă a imigranţilor, scenariul întoarcerii acestor români în ţară este puţin probabil comparativ cu alternativa unei noi destinaţii.

AAFBR precizează: "Impactul direct asupra României cauzat de Brexit rămâne moderat, în special în ceea ce priveşte canalul tranzacţiilor comerciale bilaterale, al ieşirilor de capital direct cauzate de investitorii din Marea Britanie, limitarea fondurilor europene sau posibile fricţiuni în piaţa muncii. În ciuda acestui fapt, impactul indirect pe termen mediu-lung este foarte impredictibil. Macroechilibrul înregistrat de România rămâne fragil, principalele provocări fiind păstrarea deficitelor sub control, atât bugetar cât şi de comerţ internaţional, în contextul unor şocuri internaţionale şi locale". AAFBR estimează că executivul din România ar trebui să promoveze politici macroeconomice echilibrate şi conservatoare, în special în ceea ce priveşte măsurile fiscale.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Interesant

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb