BRITANICII EXPERIMENTEAZĂ CEEA CE AU TRĂIT ROMÂNII ÎN "EPOCA DE AUR" Nesfârşite cozi la benzinăriile din Anglia

Cozi de sute de maşini şerpuiesc în jurul benzinăriilor, certuri din disperare între şoferii nervoşi izbucnesc şi se transformă une­ori în bătăi, magazinele nu mai au pe rafturi şi pe stoc alimente de bază, iar dublarea facturilor cu energia şi încălzirea locuinţei riscă să lase la iarnă până la un milion de oameni în frig.

Nu, nu este vorba despre România, deşi ar putea fi. Vorbim despre Marea Britanie, unde armata a "descins" în benzinării cu propriile autocisterne pentru a ajuta cu livrările de carburanţi. Nu discutăm despre o întrebuinţare nouă şi nobilă pentru soldaţii armatei britanice, ci de o încercare a guvernului conservator de a compensa lipsa acută de şoferi de transport. Multe benzinării sunt încă închise chiar în capitala britanică, iar estimarea este că 22% din benzinăriile din Londra şi din sud-estul Angliei nu au fost aprovizionate cu combustibili.

Miniştrii guvernului Johnson au respins în mai multe rânduri ideea că actuala criză a combustibilor are legătură cu Brexit-ul şi au susţinut că problema şoferilor de transport este una globală, chiar dacă alte ţări europene nu au întâmpinat probleme similare în privinţa aprovizionării benzinăriilor. Realitatea este că sunt şi alte industrii din Marea Britanie care se confruntă cu o lipsă de muncitori, un exemplu important fiind industria alimentară.

Situaţia a ajuns aşa pentru că muncitorii şi şoferii români şi de alte naţionalităţi au fost obligaţi să plece din Marea Britanie în ţările UE, după Brexit. În prezent, se apreciază că nevoia de şoferi din Marea Britanie ar fi de circa 10.000.

Penuria de combustibili şi produse alimentare a reînviat amintirile generaţiei mai în vârstă, care a trecut prin aşa-numita "Winter of Discontent" (Iarna Nemulţumirii) de acum mai bine de 40 de ani, respectiv iarna 1978-1979. Tulburările sociale de atunci, exacerbate de o iarnă extrem de complicată, au fost provocate de încercările guvernului laburist de atunci de a combate inflaţia prin plafonarea salariilor şi au dus la prăbuşirea Partidului Laburist,care a revenit la guvernare abia peste 15 ani.

Politicienii români care clamează iresponsabilitatea altora doar pentru a masca propria iresponsabilitate ar trebui să ia, de altfel, aminte, în condiţiile în care România se va confrunta şi ea cu una dintre cele mai dificile ierni din ultimii ani - facturile au explodat, preţurile produselor de bază şi servicii sunt în continuare în creştere, economia era deja în încetinire şi acum este aproape în lockdown cu deficite la cote istorice.

În orice caz, aşa arată primul an al Marii Britanii după ieşirea din Uniunea Europeană. Imaginea utopică a Brexit, promovată de artizanii "eliberării" de sub tutela bruxelleză, este în realitate o imagine mai degrabă distopică. Promisiunea unui "Global UK" a adus în realitate izolare economică.

Între timp, lira sterlină a ajuns să se tranzacţioneze - în raport cu dolarul - ca o monedă de piaţă emergentă, adică cu spread-uri din ce în ce mai mari şi volatilitate ridicată, o comparaţie care a ajuns să fie folosită tot mai des de către strategii băncilor şi investitorii din pieţele valutare.

Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, chiar a glumit săptămâna trecută că următoarea năpastă care ar putea să lovească Marea Britanie ar fi o invazie de lăcuste, referinţa fiind la cele 10 plăgi ale Egiptului. Bailey se confruntă acum cu provocarea majorării dobânzilor - pentru combaterea inflaţiei - fără a sugruma economia. Între timp, preţurile produselor alimentare sunt estimate de către executivii din retail-ul britanic că vor încheia anul 2021 cu o creştere de 5%.