Programul pentru promovarea exporturilor şi participarea firmelor româneşti la târgurile internaţionale şi la misiunile economice din străinătate dispune de un buget de 40 de milioane de lei, în 2017, acesta fiind cel mai complex program derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, după cum a spus, ieri, Sterică Fudulea, secretar de stat în cadrul instituţiei.
Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), a reacţionat la declaraţia domnului Fudulea şi ne-a transmis: "Faptul că avem acest buget nu este meritul Guvernului care tocmai a picat, ci este al mediului privat, care s-a zbătut la Ministerul Finanţelor Publice să-i convingă pe reprezentanţii acestuia de nevoile pe care le are sectorul. Noi am obţinut banii pentru promovarea exportatorilor, iar Guvernul nu a fost capabil să îi cheltuiască, ceea ce înseamnă o altă bilă neagră pentru executivul proaspăt demis. Avem banii aceştia, dar dacă nu ştim cum să îi cheltuim, degeaba îi avem".
Domnul Mihai Ionescu ne-a spus că, în 2017, exportatorii au pierdut o parte din bugetul de 40 milioane lei, fiind blocată funcţionarea Programului de promovare a exporturilor, din cauza managementului deficitar de care au dat dovadă autorităţile guvernamentale abilitate. Ca urmare, exportatorii au fost absenţi de la o serie de târguri internaţionale, în prima jumătate a acestui an.
"Sperăm ca noii guvernanţi să aibă înţelegerea să vadă nevoile reale ale economiei româneşti", a conchis domnia sa.
Mihai Ionescu ne-a precizat că, urmare a blocajului Programului de promovare a exporturilor, în primele două decade din luna iunie se remarcă o scădere de 20% din volumul exporturilor în zona extracomunitară.
În primul trimestru al anului în curs, ritmul de creştere a exporturilor în Uniunea Europeană a fost de 11,5%, urmând ca, în aprilie, acest ritm de creştere să scadă până la 1,5%.
Pentru ca dezvoltarea economică să fie una sănătoasă şi durabilă, este vital ca exporturile să redevină motorul principal al acestei creşteri, este de părere Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa a reamintit că exporturile au constituit locomotiva de dezvoltare a ţării noastre, în perioada de după criză. "De la începutul anului trecut şi în acest an, exporturile au fost detronate de consum", ne-a mai spus domnul Ionescu, menţionând că, pentru a ne întoarce la situaţia din anii trecuţi, niciun efort nu trebuie neglijat. Mihai Ionescu ne-a explicat: "Activitatea de comerţ exterior a fost plimbată de la un minister la altul, cu lipsuri de management şi cu improvizaţii. La o asemenea manieră de abordare a unui sector atât de important, nu ne putem aştepta la rezultate bune".
Şeful ANEIR s-a arătat surprins de rezultatele activităţii de comerţ exterior aferente primelor trei luni din acest an.
În legătură cu acestea, Mihai Ionescu ne-a precizat, recent: "Spre surprinderea noastră, faţă de prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză care indicau o creştere de 7,3% a exporturilor şi de 8,1% a importurilor în primul trimestru, rezultatele anunţate arată creşteri de 11,5% la export şi 12,4% la import.
Desigur că aceste cifre ne bucură, dar problema este că deficitul balanţei comerciale a crescut cu aproape 400 de milioane de euro.
Importurile continuă să crească într-un ritm mai alert decât exporturile. Mai mult decât atât, chiar dacă exporturile noastre cresc, ele reprezintă doar circa o treime din PIB, în timp ce, la nivel european, exporturile UE au o pondere de 54% din PIB. Încă suntem departe de ceea ce ar trebui să fim".
În acest context, potrivit domnului Mihai Ionescu, exportatorii sunt preocupaţi în continuare de următoarele aspecte:
"- Înfiinţarea unui institut de comerţ exterior care să se ocupe de două probleme majore: în primul rând să facă studii de piaţă şi să vadă pe ce sector au şanse producătorii români să crească la export, iar aceştia să fie sprijiniţi şi, în al doilea rând, să se ocupe de promovarea exporturilor şi de programul nou aprobat, prin OUG 8 din acest an, care vizează internaţionalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
- Să fie completată reţeaua externă de consilieri economici ai ţării noastre din cadrul ambasadelor, întrucât continuăm să avem circa jumătate din această reţea de consilieri fără personal;
- Eximbank să redevină o bancă ce se ocupă în principal de finanţarea exporturilor, să fie o bancă a exportatorilor, nu să alerge după profit, pentru că a devenit una din cele mai scumpe bănci;
- Să găsim soluţii de încurajare a producătorilor autohtoni şi să-i susţinem să iasă la export, astfel încât să dezvoltăm producţia naţională la export;
- Fondul suveran de Investiţii care urmează să fie înfiinţat, fondurile europene şi lichiditatea de care băncile se plâng că nu au în ce să o plaseze să fie orientate către zonele de producţie care să acopere actualele importuri. Există bunuri într-o gamă extrem de largă de domenii pe care le importăm şi pe care am putea să le producem la noi, doar să fie finanţate firmele care ar putea produce astfel de mărfuri".
Sterică Fudulea a mai vorbit, ieri, despre Programul de sprijinire a IMM-urilor în vederea dezvoltării în afara graniţelor României, menţionând: "Este programul de internaţionalizare a IMM-urilor pentru participare în nume propriu la târguri internaţionale şi misiuni economice, ce are anul acesta un buget de 5 milioane de lei, pentru 2018 un buget prevăzut de 20 de milioane de lei şi pentru 2019 de 22 de milioane de lei, un program prin care firmele îşi vor dezvolta propriul brand, vor participa la un curs de susţinere şi dezvoltare a internaţionalizării sau alte activităţi necesare pentru internaţionalizare, cu scopul de a participa la minimum un târg sau o misiune economică".
Aceste granturi vor fi acordate pe principiul primul venit, primul servit.
"Suma primită de fiecare IMM va fi de 50.000 de lei, reprezentând 90% din total. Este un program care se va desfăşura foarte simplu, aşa cum spun eu: patru paşi, cinci documente, 50.000 de lei, scopul fiind să îl conştientizăm, să îl susţinem şi să îl exportăm pe acel producător român", a continuat secretarul de stat.
Domnul Fudulea a arătat că, săptămâna trecută, a fost semnată documentaţia unui program de servicii integrate pentru susţinerea exportului, în parteneriat cu Swiss Contribution, finanţat cu 3 milioane de franci elveţieni, prin care vor fi înfiinţate două centre regionale de export la Ploieşti şi Bacău. Programul prevede promovarea a două domenii de activitate, agricultura eco şi producţia de mobilă, şi susţinerea producătorilor în exportul realizat în ţările non-UE şi în ţările Arabe.
În acest program vor fi selectate 80 de companii, care vor participa la training-uri. Din cele 80 de societăţi, vor fi selectate 30 de firme care vor fi sprijinite în final la export, prin acest program.