Bunicule, de ce minte Banca Naţională când face "educaţie" financiară?

Ana şi Radu sunt personajele principale dintr-un desen animat lansat recent de BNR pentru a face educaţiei financiară elevilor. Scopul declarat este oferirea explicaţiilor despre rolul băncii centrale, precum şi explicarea unor noţiuni economice de bază, cum ar fi inflaţia, funcţiile banilor, bugetul de venituri şi cheltuieli sau cererea şi oferta.

Explicaţiile sunt oferite de un bunic "înţelept", care le spune copiilor că banii sunt unitate de măsură a valorii cum este metrul o măsură a lungimii sau kilogramul o unitate de măsură a greutăţii.

Într-adevăr, banii sunt unitatea de măsură a valorii aşa cum kilogramul este unitatea de măsură pentru greutate. Din păcate, poate pe fondul atenţiei concentrate doar pe ţintirea inflaţiei, specialiştii de la BNR au uitat că kilogramul nu este unitatea de măsură pentru greutate, ci pentru masă.

Pe de altă parte, oare cum ar fi arătat lumea dacă "valoarea" metrului ar fi avut "flexibilitatea" valorii banului de hârtie?

Dar ce mai contează? Oricum educaţia este la pământ şi nimeni nu mai face diferenţa între greutate şi masă. Importantă este doar sublinierea rolului crucial pe care îl joacă băncile centrale.

Deficienţele educaţionale şi o gândire critică atrofiată îi împiedică pe cei doi copii să îl întrebe pe bunic cum a fost posibilă existenţa societăţii omeneşti înainte de "inventarea" băncilor centrale.

Răspunsul ar fi fost, probabil, că doar un miracol a făcut posibilă existenţa omenirii înainte de intrarea în era băncilor centrale.

Pe de altă parte, bunicul a "uitat" să le spună cum care a fost succesul acţiunilor BNR pentru ca "această unitate de măsură, banii, să rămână la o valoare stabilă" în ultimele trei decenii şi ce a însemnat acest "succes" pentru puterea de cumpărare a pensiei sale.

Bunicul ar fi trebuit să le spună, pe lângă "amănuntul" nesemnificativ că băncile creează bani din nimic prin creditare, că o rată anuală a inflaţiei de 2%, considerată optimă de propagandiştii monetari, este echivalentă cu o scădere masivă a puterii de cumpărare de-a lungul vieţii active a unei persoane.

Oare valoarea stabilă a banului nu înseamnă că un leu, un dolar sau un euro are o putere de cumpărare peste 35 de ani sau peste 50 de ani similară cu aceea de astăzi?

Din decembrie 1990 până în februarie 2021, indicele preţurilor de consum a crescut de circa 3.370 de ori, adică "valoarea" leului a fost transformată în non-valoare.

"Inflaţia este, în mare măsură, o alegere politică în lumea banilor de hârtie pe care o avem din 1971", a scris recent Jim Reid, analist de credit la Deutsche Bank, într-o notă adresată clienţilor preluată de Zerohedge.

Aceasta a fost şi alegerea făcută de autorităţile statului român şi de Banca Naţională a României în anii "90. Atunci s-au pus bazele scăderii absurde a puterii de cumpărare a leului.

Tăierea a patru zerouri din "valoarea" monedei naţionale în 2005 nu a reprezentat decât o "resetare" a sistemului de subminare permanentă a puterii de cumpărare a populaţiei, care a continuat şi după 2005.

Din iulie 2005, când s-a trecut la "leul nou", puterea de cumpărare a monedei naţionale nu a fost deloc stabilă. Indicele preţurilor de consum din februarie 2021 era cu 75% mai mare decât nivelul din iulie 2005.

Dar nimic din toate acestea nu contează. În materialul propagandistic al Băncii Naţionale a României se spune că "preturile sunt ţinute în echilibru de Banca Naţională".

Oare ce fel de bunic este acela care îşi minte astfel nepoţii, în loc să le ofere sfaturi despre cum pot să îşi conserve puterea de cumpărare într-o lume în care misiunea băncilor centrale este, de fapt, subminarea continuă a stabilităţii financiare şi a puterii de cumpărare a populaţiei?

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 00:53)
Ha, ha, ha!
Mi-a placut enorm chestia asta: "Deficienţele educaţionale şi o gândire critică atrofiată îi împiedică pe cei doi copii..."
In BNR sunt agajati cei care au fost astfel de copii.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Anonim în data de 31.03.2021, 02:10)
  Este nevesar, chiar foarte necesar ca la Banca Națională a României sa fie făcute periodic controale financiare draconice !!. Numai asa pot fi prevenite și înlăturate potlogariile de acolo care exista cu siguranță dar sunt mascate sub paravanul unor vorbe meșteșugite !!.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 10:32)
Manole la brutarie!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 10:36)
Pai bunicul "intelept" este un fost (si actual) turnator la Securitate, cocotat ca scroafa in copac in fruntea bnr prin minciuna, turnatorie si obedienta. Normal ca minte.
4. A fost sau nu a fost inflatie ?
(mesaj trimis de Theraflu în data de 31.03.2021, 10:42)
Deci ai nevoie de 3370 de lei actuali pentru a cumpara ce cumparai atunci cu un leu ?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 12:26)
Nu minte, omite sa spuna tabloul complet de cauzalitate propagat in piata!
Omite intentionat sa ofere educatie financiara completa atunci cand vorbeste de tema aleasa.
Omite intentionat sa explice circuitul complet al "baniilor" caci lumea se prinde si pierde rapid increderea in "facatoria mistica numita banca centrala si gov". (istoria fractionarii rezervelor "bancare", cu banci centrale sau fara).
Asa si cu tema "reglarea preturilor"; cum poti sa numesti "reglare" la preturi cand fluxul expresiv de nominal are o singura directie (in ascendent)?
Ei cand vorbesc de "reglare" in realitate este vorba de controlul "acceleratiei" si "deceleratiei" la varsare Credit in piata (viteza cu care vor printa credit in piata - atat).
Imi place episodul cu pestele!
Omul constata ca produsul s-a vandut mai scump si aproape tot; si cauta alta optiune "ieftina si oportuna" in piata. Ce nu spune in video? Tot ei vor declara ca "media bunurilor peste" nu au crescu / scumpit foarte mult (si deci vezi domne nu este inflatie).
Sa nu vorbim de scaderea calitatii constante la produsele vandute odata cu inflarea preturilor si a costurilor asociate cu producerea bunului respectiv.
Cristim Salam taie de apeste 10 ani din calitatea produsului, Laptele la fel, ... la toate produsele calitatea REALA si valorile corecte nutritive scad.
Acest procedeu infometeaza real Populatia si o starneste sa cumpere mai mult, fara sa isi dea seama ca este intentionat "infometata".
Si asta nu este o aberatie!
Sunt studii la nivel global in mai multe piete! (nivelul de vitamine, pectide, fibre, etc a tot scazut pe trend in produsele vandute).
Este un fenomen ciclic strans corelat cu crestera Datoriei unui Stat si scaderea Datoriei unui Stat (simultan cu piramida de umflare si desumflare a activelor financiare pe trendul natiei)!
Cand oamenii detin real mai multa putere de cumparare, calitatea bunurilor si serviciilor creste, cotatia reala la activele financiare scade sau stagneaza, acceleratia creditului incetineste.
In momente de pauza a printarii de bani /credit, bunurile si serviciile concureaza corect in raport cu cantitatea de "bani" existenta in piata pe o perioada mai lunga de timp fara credit ca pondere de manipulate.
Problema cu aceasta "concurenta" intervine cand producatorii au de achitat o povara credit accesata din urma, iar creditul din viitor stagneaza sau scade ca intensitate.
Deci ei sunt fortati sa apeleze la artificiile aferente nisei / industriei / etc pentru a mentine raportul de profitabilitate in detrimentul real al consumatorului pana atinge un minim ce il scoate in faliment.
Iar locul ii este ocupat de cel din export, produse servicii ce reusesc sa mentina raportul "calitate /necalitate dar cu etc etichete si vrajeli legislative si ong-uri lipite pe ele" "pret - in continua umflare".
Banca Nationala va educa si spune doar cele ce sunt in raport corect cu ideologia economia adoptata din era respectiva, de catre institutiile de conducere / control.
Nu este obligatia lor (din punctul lor de vedere) sa spuna cine Pierde si cine Castiga Ciclic din acest joc al Banilor (adica a creditului).
Nu este oblicatia lor sa INDRUME corect Populatia cand vine vorba de BANI (credit) caci poate defavoriza masiv tocmai actiunile asimetrice ale Guvernului in piata (creditul unuia este plata altuia; indatorarea unuia este profitul altuia).
Guvernul Iubeste Banca Centrala caci au o sursa "infinita" de finantare prin rastogolirea viitoare a etc costuri / datorii formate in piata.
Asa cu si PROGRAMUL Prima Casa -Noua Casa, sunt forme financiare impachetate ce sustin real tot costurile de finantare GOV. Yieldurile platite / datorate de natie sunt profiturile si cheltuielile altor institutii Financiare sau de STAT.
Interesul lor este de a infla pe ciclu toate "valorile" expresiile "nominale" pentru a rastagoli datoriile, yieldurile de profit si capitalul ce se formeaza ciclic.
Oricum, acest joc nu se poate juca la infinit pe ascendent; chiar daca Govul si Banca Centrala trag sa il lungeasca; tocmai inversarile comportamentale a oamenilor ca pondere in economie vor dejuca cicic planurile de cheltuieli si indatorari a Guvernului sau a altor Institutii.
Cand trendul demografic schimba macazul, atunci si piata reala si financiara schimba macazul.
Piata Reala (viata oamenilor / activitatea lor) este strans legata de piata financiara.
Exista perioade foarte bune de fructificare a pietei financiare odata cu un trend ascendent in productivitate si perioade de "paguba" cand trendul demografic scade.
Atunci se adupta rapid politici de bail-in sau bail-out, cu tot cu "plansetele / bocelile" din piata reala.
In timp ce piata financiara isi fraca mainile ca sa primeasca recompensa cuvenita (de la guvern) ca pe urma sa inchida usa in nasul oamenilor pana se consuma perioada depresiva (de achitare).
Plansetele oamenilor vor trece, perioadele de criza se uita iar, obiceiurile si reflexele umane vor starni iar un val de optimism, falimentel si panicile bancare se uita la 10-15 ani, comportamentele toxice se intensifica iar in piata, slabirea si contractia politicilor bancare / monetare se vor repeta ciclic; acumularea de datorii si stocuri vor duce ciclic la saturatie si la un maxim punct de infelxiune....
semnat comenturi "cretine"
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 15:09)
Bunicul ar fi trebuit să le spună, pe lângă "amănuntul" nesemnificativ că băncile creează bani din nimic prin creditare, că o rată anuală a inflaţiei de 2%, considerată optimă de propagandiştii monetari, este echivalentă cu o scădere masivă a puterii de cumpărare de-a lungul vieţii active a unei persoane.
Majoritatea oamenilor cand aud inflatie de 2% nu inteleg sau vizualizeaza si puterea Dobanzii Compuse ca efect propagat in inflatie.
Este 2% (oficial sau neoficial / cum vreti voi) INFLATIE COMPUSA!
Banca Centrala iti spune ca efectiv planul lor este sa iti fure compus 2% anual din salariu / putere de cumparare!
semnat comenturi "cretine"
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 15:22)
Ce nu mai spune banca centrala a romaniei?
Daca analizam 1800 pana la infiintarea BNR, am avut in medie 2-3% pe an deflatie, bunurile si serviciile concurau in ascendent, salariul nominal crestea cu 1-2% pe an nominal nu ajustat la inflatie) si asta era per Capita; in acelasi timp si GDP-ul nominal crestea caci in piata se concura prin mai multe bunuri si servicii oferite.
Astazi Monopolizarea Economiilor de catre giganti dicteaza sever politicile monetare!
Astazi creditarea masive pe glob sufera socuri violente in situatii deflationiste de pret real.
Astazi "piata libere" este mult mai manipulata ca in trecut!
Astazi Centralizarea si Manipularea Constanta in Deplasarile de capital pe glob generaza socuri severe deflationiste tocmai in natiile ce s-au credita excesiv - fara productivitate reala ca forma de echilibru in economie.
Cand Creditul cate -> economia trebuie sa aibe un echilibru real intre Productivitate si Consum; intre invartirea baniilor creati / generati in raport corect cu bunurile si serviciile oferite.
Aceste propagari ciclice dau socuri asimetrice in piata.
Nu spun ca Deflatia este buna pe trend!
Dar si in deflatie economia gaseste solutii de productivitate si de crestere.
Asa cum si in Europa Evului Mediu (numita economic si perioada deflationista de lunga durata) au rasarit o multime de inventii, descoperiri, etc forme de productivitate si comert.
semnat comenturi "cretine"
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2021, 17:45)
O comparatie stralucita pe care am intalnit-o, in legatura cu politica absurda a ratelor de referinta tinute artificial la valori mici, este ca bancile centrale produc umerase in speranta ca hainele vor aparea pe ele ca prin magie.
O lume mai buna ar fi daca:
-bancile centrale sunt fie DESFIINTATE, fie se scoate in ilegalitate abilitatea lor de a monetiza orice instrumente financiare publice sau private (a se vedea ce fac si BOJ, FED si ECB);
-nici un leu, euro, yen sau dolar nu mai e tiparit VREODATA;
-bancile comerciale acorda credite doar in baza rezervelor din profit si depozite, si afiseaza ZILNIC ponderea fondurilor investite si a rezervelor.
Sa lasam pietele sa descopere singure rata de referinta, doar asa se vor armoniza dislocarile actuale de capital!
1. 8.1. Exista un astfel de Plan (răspuns la opinia nr. 8)
  (mesaj trimis de Cristian în data de 31.03.2021, 22:22)
  Exista un astfel de Plan al Ocultei Financiare Mondiale dar un pic modificat în sensul că numai banca centrala va mai pune în circulație moneda electronics pe cale creditului iar băncile comerciale vor fi transformate în dealeri, prestatori de servicii, fără sa mai tina conturile clienților în bilanțuri, ci în afara lor.
  În aceasta ipostaza creditul este doar mijloccit de băncile comerciale dar el apare într-un registru la nivelul Băncii Guvernului Mondial.
  În acest fel, rotitele sistemului se reglează mult mai simplu - Banca mondială anulează inflația ca și concept economic iar furtul de putere de cumpărare nu va mai fi măsurat nicicum.
  Daca desființezi indicatorul de inflație aceasta încetează să mai existe ca și concept economic și asta se urmărește. Oamenii vor pierde puterea de cumpărare fara sa mai vorbească nimeni despre acest subiect.
9. Mda
(mesaj trimis de Cosming în data de 31.03.2021, 18:36)
Bunicul trebuia să explice la nepoței cat din pensia lui da pe medicamente și pe mâncare. Apoi sa le spună câtă ciocolata le cumpăra acum 10 ani cu 10 lei și câtă cumpăra acum. Apoi trebuia să intre în subiect - educația financiară - și sa le explice că banii împrumutați sunt nu cei 10 lei pe care ia luat de la banca ci cei 20 de lei în plus pe care trebuie să-i de-a înapoi. Și ulterior sa încheie cu o concluzie : nu lua bani de la banca dacă nu îi poți da înapoi în aceeași zi fara nici un efort financiar.