Bursa din Turcia a atras mai multe IPO-uri decât Londra, Frankfurt şi Milano

Bursa din Istanbul (Borsa Istanbul) a avut, în acest an, mai mult succes în atragerea ofertelor publice iniţiale (IPO) decât pieţele mult mai mari din Londra, Frankfurt şi Milano, datorită boom-ului tranzacţiilor realizate de investitorii de retail din Turcia, potrivit Financial Times (FT), care aminteşte că 2023 este, de altfel, un an destul de slab pentru listări, la nivel global.

Treizeci de companii au vândut acţiuni în IPO-uri la Borsa Istanbul în 2023, strângând un total de 1,9 miliarde de dolari, potrivit datelor Dealogic. Volumul tranzacţiilor a propulsat Istanbulul în primele zece burse globale după IPO-uri, în 2023, înaintea pieţelor de valori mult mai mari din Europa de Vest şi Coreea de Sud, notează sursa citată.

Succesul Turciei, împreună cu cel al altor pieţe emergente, cum sunt România şi Indonezia, evidenţiază că o serie de burse mari occidentale nu reuşesc să atragă listări majore. IPO-urile din Londra, de exemplu, au strâns doar 967 de milioane de dolari, iar cele de la Frankfurt - 1,1 miliarde de dolari, scrie FT.

Turcia beneficiază de pe urma faptului că investitorii locali de retail devin o parte din ce în ce mai influentă a pieţei. În timp ce capitalul străin a părăsit piaţa din cauza temerilor legate de politicile economice neconvenţionale ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, investitorii de retail au apelat la acţiuni sperând să facă profituri mari ca să compenseze efectele unei crize generate de inflaţia persistentă şi de lira în scădere.

Numărul investitorilor în acţiunile Turciei a crescut de peste patru ori, la 5,1 milioane de la începutul anului 2019, potrivit Asociaţiei Pieţelor de Capital din Turcia. Deţinerile investitorilor individuali în piaţa bursieră a Turciei s-au dublat în perioada menţionată, ajungând la 38%, menţionează FT.

• Indicele Bist 100 a urcat cu 318% de la începutul anului 2022

Interesul pentru piaţa de valori a Turciei a făcut ca preţurile acţiunilor să urce. Indicele de referinţă Bist 100 a crescut cu 318% de la începutul anului 2022, reprezentând un câştig de 104% în dolari americani, arată datele FactSet.

"Odată ce a fost dat startul, oamenii se alătură jocului", spune, citat de FT, Kerem Turunc, managing partner la firma turcă de avocatură Turunc, care este specializată în tranzacţii financiare corporative. Acesta a adăugat: "Companiile mijlocii se uită la firme care se află, în general, în acelaşi spaţiu şi au o amploare similară, şi se gândesc: «dacă aceste societăţi pot face asta, de ce nu pot şi eu»?".

Companiile nou-listate în Turcia au înregistrat, în general, câştiguri mari, ceea ce a făcut ca indicele Bist IPO, care urmăreşte firmele listate în ultimii doi ani, să urce cu peste 550% (în lire) de la începutul anului 2022, potrivit datelor Refinitiv.

"Rulajul local este incredibil de mare acum şi asta a contribuit la numărul de listări de pe piaţă", declară Tunc Yildirim, şeful diviziei de vânzări de acţiuni instituţionale din cadrul băncii de investiţii ÜNLÜ & Co. din Istanbul, adăugând că mulţi investitori locali văd acţiunile, împreună cu maşinile şi casele, drept "plasamente-cheie pentru a-şi investi banii" într-un mediu extrem de inflaţionist.

Companiile au fost atrase, de asemenea, de perspectiva strângerii de fonduri prin pieţele de acţiuni, deoarece normele şi reglementările financiare în schimbare rapidă au făcut dificil accesul la împrumuturi bancare la dobânzi rezonabile în ultimii ani, spun directorii de firme.

Turunc subliniază: "Marea majoritate a companiilor care vor să se listeze în Turcia sunt afaceri orientate spre comerţ retail, concentrate pe piaţa internă".

Săptămâna trecută, spre exemplu, lanţul de restaurante Baydöner (specializate pe kebab) a strâns 14 milioane de dolari la Bursa din Istanbul. Şi alte companii mai mari şi-au lansat acţiunile, inclusiv Kaleseramik, un producător de plăci ceramice controlat de conglomeratul industrial turc Kale Group, care a strâns 101 de milioane de dolari în iulie.

Yildirim adaugă că multe dintre tranzacţiile din acest an au avut o participare foarte mare din partea investitorilor locali de retail, investitorii străini fiind foarte puţini. Kale Group, spre exemplu, a vândut 79% din acţiunile pe care le-a oferit investitorilor individuali autohtoni, 20% celor instituţionali locali şi 1% angajaţilor săi, potrivit site-ului companiei.

"Autorităţile de reglementare îşi doresc cu adevărat ca investitorii de retail să participe pe pieţele de capital", menţionează Turunc, adăugând că a existat "de multă vreme un îndemn din partea autorităţii de reglementare şi a Borsa Istanbul pentru educarea publicului în legătură cu pieţele de capital". Există, de asemenea, "mai multă conştientizare" în rândul fondatorilor companiilor, precum şi al investitorilor de capital privat şi de capital de risc că IPO-urile sunt o opţiune viabilă pentru listări, afirmă Turunc.

Unii participanţi din industria pieţei de capital se tem, însă, că pieţele dinamice de capital vor atrage unele companii de calitate inferioară care speră să atragă bani, potrivit FT.

O altă problemă majoră pe pieţele de acţiuni din Turcia, potrivit lui Turunc, este că participaţiile oferite public tind să fie foarte scăzute, ceea ce limitează capacitatea investitorilor de a exercita influenţă asupra managementului corporativ.

"Piaţa, în general, este mai activă decât a fost înainte, dar nu este atât de sofisticată pe cât ar trebui să fie", spune Turunc, concluzionând: "Activismul acţionarului pe care îl vedeţi pe pieţele dezvoltate încă nu este prezent la noi".