English
Acţiunile tranzacţionate la bursele europene au urmat un curs negativ ieri, "Credit Suisse Group" AG trăgând în jos sectorul bancar.
Titlurile "Credit Suisse", a doua mare bancă elveţiană, au coborât cu 2,2%, la 27,57 franci. Banca şi-a ajutat clienţii americani să ascundă de Fisc active de până la 10 miliarde de dolari, conform unei comisii din Senatul SUA.
Acţiunile băncii britanice "Barclays" Plc au pierdut 1,9%, ajungând la 253,1 pence. Banca şi-a închis operaţiunile de tranzacţionare a energiei electrice din SUA şi Europa, urmărind să-şi restructureze activitatea în domeniul mărfurilor.
Titlurile "Airbus Group" NV au urcat cu 1,9%, la 54,12 euro. Compania franceză îşi va majora producţia modelului A320, cel mai bine vândut, ca urmare a îmbunătăţirii rezultatelor sale în 2013. Până în 2016, producţia de avioane A320 va spori la 46 pe lună, de la 42 în prezent.
La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,5%, la 6.799,65 puncte, CAC 40 al celei din Paris - cu 0,5%, la 4.392,14.
În SUA, acţiunile au crescut în deschidere, în aşteptarea datelor privind vânzările de locuinţe noi.
Titlurile "Bank of America" Corp., a doua mare bancă din SUA, au urcat cu 0,1%, la 16,36 dolari. Banca a anunţat că se confruntă cu două noi anchete în Statele Unite, însă cooperează cu autorităţile.
Acţiunile "JP Morgan Chase & Co.", cel mai mare grup bancar din SUA, au coborât cu 0,02%, la 57 dolari. Banca va concedia 8.000 de angajaţi la diviziile de credite ipotecare şi de retail.
La ora 09.53, indicele Standard & Poor's 500 a crescut cu 0,2%, la 1.848,63 puncte, Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,1%, la 16.166,20.
În Asia, acţiunile au scăzut, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în sectorul materiilor prime şi în cel al telecomunicaţiilor.
Titlurile "BHP Billiton" Ltd., cel mai mare grup minier din lume, s-au depreciat cu 1,3%, la 38,58 dolari australieni, iar cele ale rivalului mai mic "Rio Tinto" Ltd. - cu 2,4%, la 66,97 dolari australieni.
Acţiunile "SoftBank" Corp., operator nipon de telefonie mobilă, au coborât cu 1,3%, la 7.990 yeni. Conform unor surse apropiate situaţiei, compania vrea să cumpere o deţinere la serviciul de mesagerie instantă "Line" Corp.
Titlurile producătorului de electronice "Panasonic" Corp. au crescut cu 5,3%, la 1.259 yeni. Compania poartă negocieri cu "Tesla Motors" Inc. pentru o investiţie de peste 100 miliarde yeni (977 milioane dolari) în SUA, într-o nouă fabrică de baterii auto, anunţă cotidianul Nikkei.
Indicele S&P/ASX 200 al Bursei din Sydney a urcat cu 0,1%, la 5.436,99 puncte, Nikkei 225 al celei din Tokyo a scăzut cu 0,5%, la 14.970,97.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudoru hotul cu rolls royce
(mesaj trimis de socrate în data de 27.02.2014, 19:17)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.
Va urma