O(s)ama executat de O(b)ama Bush şi Bin Laden au folosit aceeaşi bancă

• 24 septembrie 2001, nr.186

Douăzeci de afgani mor zilnic, în medie, călcând pe minele antipersoană plantate în toată ţara. Milioane de mine ascunse pe întreg teritoriul fac din Afganistan cea mai periculoasă ţară pentru o intervenţie militară teres-tră. Sărăcia Afganistanului după zeci de ani de războaie, infrastructura distrusă (şi care niciodată nu fusese dezvoltată), absenţa obiectivelor industriale strategice fac intervenţia militară aeriană relativ ineficientă. Preşedintele George W. Bush cunoaşte aceste dificultăţi. De aceea, strategia americană apreciază că îşi poate atinge obiectivul militar, prin măsuri economice - întreruperea susţinerii regimului taliban cu arme din Pakistan, Arabia Saudită şi Iraq şi întărirea opoziţiei din nordul Afganistanului, care şi-a declarat dorinţa să-şi coordoneze cu Statele Unite ofensiva împotriva talibanilor.

În sfârşit, acest obiectiv economic poate fi atins prin presiuni diplomatice, realizând alianţa mondială de combatere a terorismului, scop căruia preşedintele american i-a dedicat săptămâ-na trecută zeci de convorbiri telefonice cu liderii ţărilor lumii.

Primul succes concret al strategiei: unul dintre cele trei state care recunoscuseră oficial regimul taliban din Afganistan - Emiratele Arabe Unite - a anunţat că întrerupe relaţiile diplomatice cu acesta. Celelalte două - Pakistan şi Arabia Saudită - şi-au declarat disponibilitatea pentru cooperare cu lupta antiteroristă. Dar, dacă politica Arabiei Saudite a ţinut mereu seama de cea a Statelor Unite cu care s-a şi aliat în timpul războiului din Golf, Pakistanul a cultivat ostilitatea faţă de americani. Un număr de 42 de partide politice dezaprobă decizia puterii pakistaneze să coopereze cu americanii. În realitate, guvernul pakistanez are nevoie acum de sprijinul american, cu adevărat, ca să evite succesul unei rebeliuni ce ar putea porni din Caşmir, regiunea care concentrează cei mai mulţi simpatizanţi ai talibanilor. Ca să obţină cooperarea pakistaneză, Stalele Unite au făcut concesii vizibile, începând să ridice sanc-ţiunile aplicate Pakistanului, în 1998, datorită tes-telor cu arme nucleare pe care acest stat le-a întreprins.

Toată această tablă de şah a operaţiunilor militare, economice şi diplomatice poate fi urmărită după o logică clară, conducând la asfixierea talibanilor, astfel ca Osama bin Laden, presupusul organizator al atacurilor teroriste asupra Statelor Unite, să fie silit să iasă din bârlog, cum vulpea este silită să iasă de fumul focului aprins la gura vizuinei sale.

Logica operaţiunilor, însă, nu are nicio legătură cu logica jucătorilor acestei partide de şah. O examinare a raporturilor dintre participanţi - vânători, hăitaşi şi vânat - scoate la ivea-lă semnificaţii năucitoare ale "partidei" antiteroriste.

La 25 iulie 1991, "Financial Times" a precizat numele băncii prin care serviciile secrete americane (CIA) au finanţat mişcarea rebelilor din Afganistan (pe atunci, aşa erau numiţi talibanii, al căror erou militar era Osama bin Laden). Numele băncii - "Bank of Credit and Commerce International" (BCCI) - este legat de uriaşe scandaluri în finanţele americane, cu conexiuni până în Casa Albă, în cinci adminis-traţii consecutive, avându-şi rădăcinile în... Pakistan şi... Arabia Saudită.

BCCI a fost fondată de Agha Hasan Abedi, un bancher pakistanez, împreună cu Şeicul Yazad, patron al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Ca să evite BCCI de la naţionalizarea sectorului bancar hotărâtă de preşedintele pakis-tanez Bhutto în 1972, banca a fost înregis-trată şi autorizată în Luxemburg, apoi, în 1975, a creat o a doua entitate bancară, înregistrată în Insulele Cayman. Sediul operaţional al BCCI s-a mutat la Londra. Din 1976, BCCI începe să tenteze să cumpere cu tot dinadinsul o bancă americană. În 1977, Agha Hasan Abedi intră în contact cu Bert Lance, directorul biroului de management şi buget al preşedintelui american Jimmy Carter. Bert Lance deţinea controlul la "National Bank of Georgia", pachet de acţiuni pe care îl vinde lui Gaith Pharaon, om de afaceri saudit care i-a fost introdus de Agha Hasan Abedi.

Gaith Pharaon este implicat în proprietatea BCCI. El este fiul unui consilier al casei regale saudite (aşa cum, de altfel, şi tatăl lui Osama bin Laden fusese). Alături de Gaith Pharaon, la BCCI este implicat Kamal Adham, fost şef al serviciilor secrete saudite, cel mai de încredere consilier al regelui Falsal.

La 19 aprilie 1982, Banca centrală - "Federal Reserve" - aprobă cumpărarea băncii americane "Financial General" de către o entitate bancară intermediară creată de BCCI. După trei luni, banca preluată de BCCI este redenumită ca "First American", cu sediul vizavi de "Casa Albă". Un bancher din Washington, citat la momentul respectiv de revista "Time", comenta gestul BCCI spunând că "unii oameni îşi doresc să fie prezenţi în ochii oficialilor guvernamentali". Odată realizat obiectivul stabilirii BCCI în Washington, acţionarii săi au dezvoltat o serie de servicii către oficialii momentului, pentru a-şi spori influenţa asupra deciziilor luate la Casa Albă, dar între acţionarii băncii se dă o luptă în privinţa scopurilor urmărite.

Fondatorul pakistanez Agha Hasan Abedi intenţionase ca, prin BCCI, să finanţeze dezvoltarea armei nucleare în favoarea Pakistanului. Dar, Kamal Adham considera BCCI un vehicul al acţiunilor CIA în Orientul Mij-lociu, astfel că banca a fost folosită pentru transferurile băneşti cerute de serviciile secrete americane, susţinîndu-le acţiunile din punctele fierbinţi ale globului. Între 1976 şi 1977, directorul CIA a fost George Bush (tatăl actualului preşedinte al SUA), devenind ulterior vicepreşedintele SUA şi cîştigînd alegerile în 1988.

Conform faimoasei reviste liberale americane "Mother Jones", (revistă ostilă familiei Bush şi republicanilor, în general) BCCI a fost prezentă în afacerile private ale actualului preşedinte american George W. Bush. Conform revistei, la compania de prospecţiuni petroliere "Harken Energy", unde George W. Bush deţinea acţiuni şi făcea parte din Consiliul director, era coleg cu Talat Othman, paravan în spatele căruia se afla Gaith Pharaon, sauditul acţionar al BCCI. Alte surse afirmă de-a dreptul că banii companiei "Harken Energy" veneau de la BCCI.

Să încheiem povestea aces-tei bănci, spunînd că, în 1991, s-a constatat că au dispărut banii clienţilor BCCI, circa 10 miliarde de dolari. Cinci directori au fost arestaţi, iar Gaith Pharaon a dis-părut, devenind un fugar. Clienţii băncii au primit despăgubiri de 10-15 cenţi pentru fiecare dolar pierdut. Un fel de FNI american, cu o Ioana Vlas saudită, care, totuşi, probabil că nu a fugit în Israel, ca ea.

Întreaga istorie a fost, însă, resuscitată acum, cu ocazia luptei antiteroriste declanşată de preşedintele George W. Bush. Într-o ştire seacă, ziarul britanic "The Times" anunţa vineri că firma de audit financiar "Deloitte & Touche" a fost introdusă în investigaţiile pe care CIA le întreprinde pentru a îi găsi pe finanţatorii as-cunşi care sprijină cu bani reţeaua teroristă islamică a lui Osama bin Laden. "The Times" relatează că CIA a cerut companiei "Deloitte & Touche" să furnizeze toate informaţiile pe care le deţine des-pre foştii clienţi ai "Bank of Credit and Commerce International" (BCCI). Ziarul britanic mai menţionează în clar că BCCI a fost folosită de CIA ca depozitar pentru banii plătiţi lui Osama bin Laden în timpul războiului afgan împotriva Uniunii Sovietice.

Să mai notăm că dispariţia banilor din BCCI, în 1991, coincide cu anul declanşării Războiului din Golf, care a marcat schimbarea atitudinii teroristului Osama bin Laden faţă de Statele Unite.

O partidă de şah ceva mai complicată decît părea la prima vedere.

21 Septembrie 2001, nr. 185

26 septembrie 2011, nr. 188