Buzău: Fără programul "Tomata", legumicultorii s-au orientat către castraveţi

Buzăul continuă să fie unul dintre principalele bazine legumicole din ţară, iar acest lucru a fost dovedit prin numărul mare de cereri depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură în cadrul "Programului pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate". Deşi buzoienii continua să fie printre cei mai mari producători, anul acesta au oferit o surpriză în ceea ce priveşte legumele alese pentru a fi cultivate. Practic, dacă până acum, la Buzău, roşia era leguma cea mai cultivată, acum solariile sunt încărcate de castraveţi. Schimbarea a fost determinată de înlocuirea programului "Tomata" cu schema prin care ajutorul de minimis este acordat unei game mai largi de legume, respectiv ardei, castraveţi şi vinete. Totuşi, cei mai mari legumicultori din Buzău sunt de părere că vechiul program prin care se acordau subvenţii pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate era mult mai avantajos ca cel derulat în prezent.

Tone de legume sunt produse şi în această vară la Buzău, astfel că judeţul se află în top 10 cei mai mari producători din ţară. Concret, vorbim de sute de cultivatori care deţin sere şi solarii pe o supraţă de zeci de hectare. Situaţia exactă a fost anunţată de reprezentaţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură potrivit cărora la Buzău au fost înregistrate nu mai puţin de 660 de cereri din partea legumicultorilor care s-au înscris în Programul pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate.

"La Buzău, s-au înregistrat 660 de cereri, pentru o suprafaţă de 87,11 hectare. Ca număr de cereri, Buzăul se situează pe locul 6 pe ţară, iar ca suprafaţă pe locul 5", a spus Aurelia Mitrea, director adjunct APIA Buzău.

Schema culturilor reprezintă însă o supriză pentru Buzău. Dacă până acum, ca mai mare producţie era cea de roşii, după înlocuirea programului "Tomata" cu schema de ajutor de minimis prin care sunt oferite subvenţii şi pentru ardei, castraveţi şi vinete, legumicultorii au ales să cultive pe suprafeţe mai mari castraveţi.

"Dintre cele 660 de cereri primite, 510 sunt pentru castraveţi, 80 pentru tomate, 51 pentru ardei şi 19 pentru vinete. Cele mai multe cereri au fost înregistrate la Centrul Local Mihăileşti, ceea ce înseamnă că de acolo, din Glodeanu Siliştea, Mihăileşti, sunt şi cei mai mulţi cultivatori", a exolicat Mitrea.

Cu toate acestea, cei mai mari legumicultori din Buzău spun că să produci castraveţi în noiembrie, când trebuie valorificată producţia pentru a putea primi banii de la stat, va fi foarte dificil.

"Castravetele e pretenţios la frig şi mai ales la lipsa luminii, nu ştiu cât îl poate duce până în decembrie. E destul de dificil, pentru că de la 1 noiembrie castravetele nu mai produce. Se scurtează ziua. Eu am pus pe ardei, de exemplu. Roşia nu o mai putem ţine în perioada respectivă pentru că nu se mai coace. Nu are lumină naturală suficientă", a spus Mircea Tatu, legumicultor din Cochirleanca.

În plus, Mircea Tatu consideră că programul "Tomata" era mult mai avantajos pentru cultivatorii de legume în spaţii protejate.

"Nu mi se pare o soluţie bună pentru legumicultori. Cel mai indicat era ca acest program să fie derulat primăvara. E foarte greu să produci legume în perioada noiembrie-decembrie, în condiţiile de la noi din ţara. Nu mai este lumină naturală şi nu este rentabil să încălzim solariile", a spus Mircea Tatu.

După etapa de primire a cererilor, urmează controalele în teren efectuate de inspectorii de la APIA, în vederea stabilirii eligibilităţii cererilor depuse.

Valorificarea producţiei se va efectua în perioada 2 noiembrie - 2 decembrie 2021, iar documentele care atestă valorificarea producţiei şi registrul de evidenţă a tratamentelor vizat de către autoritatea fitosanitară vor fi depuse până la data de 3 decembrie 2021, inclusiv. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis /cultură /1.000 mp /beneficiar este de 2.000 euro şi se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei.