Călin Georgescu promite Israelului că va muta ambasada României la Ierusalim

Călin Georgescu, ajuns în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, este subiectul unei serii de articole în presa din Israel, care face referire la o discuţie telefonică pe care acesta ar fi avut-o cu ministrul israelian pentru Diaspora şi Combaterea Antisemitismului, Amichai Chikli, transmite ynet. Georgescu ar fi promis Israelului că, după ce va ajunge preşedintele României, îl va invita pe premierul israelian Benjamin Netanyah la Bucureşti, în ciuda mandatului de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI). Mai mult, Georgescu promite mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Două subiecte de politică externă extrem de delicate, pe care candidatul Georgescu le abordează, în încercarea de a câştiga bunăvoinţa Israelului şi a comunităţii evreieşti din România.

Site-ul israelian ynet.co.il relatează că, "în ciuda hotărârilor CPI, un candidat la Preşedinţia României declară: "Îl voi invita pe Netanyahu în vizită"".

"Călin Georgescu, care a obţinut majoritatea voturilor în primul tur al alegerilor din România şi este considerat prorus, i-a declarat joi ministrului israelian al Diasporei, Amichai Chikli, că, dacă va fi ales, îl va invita pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu la Bucureşti chiar în a doua zi de mandat, în pofida deciziei Curţii Penale Internaţionale (CPI). De asemenea, el şi-a exprimat dorinţa de a muta ambasada României la Ierusalim. Odată cu emiterea mandatelor de arestare săptămâna trecută, posibilitatea ca Netanyahu şi fostul ministru al Apărării Yoav Gallant să părăsească Israelul a devenit mult mai complicată. Aceştia vor întâmpina dificultăţi în a călători în străinătate, mai ales în cele 124 de ţări membre ale Curţii Penale Internaţionale: majoritatea statelor europene, africane şi sud-americane. Netanyahu şi Gallant ar putea, teoretic, vizita una dintre aceste ţări, dar numai dacă reuşesc să le convingă să nu pună în aplicare mandatul Curţii. Practic, emiterea acestor mandate îl transformă pe Netanyahu într-un lider "ostracizat"", scrie ynet.

Cu toate acestea, Georgescu a declarat, într-o convorbire telefonică cu ministrul israelian pentru Diaspora şi Combaterea Antisemitismului, Amichai Chikli, că îl va invita pe Netanyahu la o vizită la Bucureşti în a doua zi de mandat, indiferent de decizia Curţii Penale Internaţionale. De asemenea, a afirmat că, după alegerea sa, va implementa o politică de toleranţă zero faţă de orice caz de antisemitism în România, mai precizează sursa citată.

"În timpul discuţiei, Georgescu şi-a exprimat şi dorinţa de a iniţia procesul de mutare a ambasadei României din Israel la Ierusalim. Ministrul Chikli i-a mulţumit lui Georgescu pentru angajamentul său în lupta împotriva antisemitismului şi pentru recunoaşterea faptului că decizia Curţii Penale Internaţionale de la Haga privind mandatele de arestare este nejustificată. "Ierusalim este capitala eternă a Israelului şi, ca atare, este locul potrivit pentru sediile tuturor ambasadelor lumii", a declarat ministrul, exprimându-şi încrederea şi speranţa într-o întărire a relaţiilor şi a cooperării dintre cele două ţări", se arată în articolul jurnaliştilor de la ynet. Un relativ amplu articol este dedicat aceluiaşi subiect şi de site-ul Makor Rishon, care aminteşte că "în 2002, Călin Georgescu l-a numit pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mişcării legionare antisemite, un "erou naţional". Astăzi, însă, el a declarat că se opune mandatului de arestare "regretabil" emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga împotriva prim-ministrului Israelului".

Europa devine tot mai antisemită, nu doar pe străzile marilor oraşe, ci şi în Parlamentele diferitelor ţări. De la 7 octombrie 2023, s-a înregistrat un vârf al incidentelor violente împotriva evreilor pe tot continentul. Însă, mai mult decât ura întâlnită în spaţiul public, evreii din Europa se tem de liderii partidelor extremiste care câştigă teren în sondaje, ameninţând să transforme statele lor în locuri tot mai periculoase, comentează jurnaliştii de la Makor Rishon.

"Acest scenariu s-ar putea concretiza şi în România. Ţara s-a trezit săptămâna aceasta într-un cutremur politic pe care niciun sondaj nu l-a anticipat. Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, candidat independent de extremă dreapta şi un critic vehement al Occidentului, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 22,59% din voturi, depăşindu-l pe favorit, premierul social-democrat Marcel Ciolacu, care a obţinut doar 19,55%.

Câştigătorul din turul doi va prelua mandatul de la preşedintele în exerciţiu Klaus Iohannis, care, timp de un deceniu, a condus ţara pe calea integrării cu Occidentul. Însă, rezultatele primului tur al alegerilor au zguduit deja echilibrul unei ţări devenite esenţiale pentru securitatea Europei de Est. În ultimele două decenii, România s-a transformat radical - dintr-un satelit al fostei Uniuni Sovietice, a devenit unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Occidentului la Marea Neagră, aderând la NATO şi Uniunea Europeană în 2004", scrie sursa citată.

"Importanţa strategică a României a crescut dramatic de la invazia rusă în Ucraina. Graniţa de 650 de kilometri care o separă de Ucraina a devenit una dintre principalele linii de demarcaţie între lumea occidentală şi Rusia lui Putin. În plus, portul Constanţa de la Marea Neagră a devenit o adevărată "linie de salvare" pentru economia Kievului, după ce Rusia a blocat practic toate porturile ucrainene.

Călin Georgescu, cunoscut printre altele pentru sprijinul său fervent faţă de Vladimir Putin, a decis să candideze ca independent după ce a părăsit un partid de extremă dreapta din Parlamentul României. Mare parte din campania sa s-a desfăşurat pe TikTok, unde a devenit popular şi a câştigat o susţinere considerabilă. Având în vedere succesul său răsunător, comunitatea evreiască din România, care numără astăzi aproximativ 8.900 de membri, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibilitatea ca acest candidat extremist să devină preşedinte.

De ce? În februarie 2022, într-un interviu acordat unei emisiuni de ştiri în prime-time, Georgescu a afirmat că Corneliu Zelea Codreanu a fost "un erou naţional care a luptat pentru moralitatea umană". Declaraţia sa a fost imediat condamnată pe scară largă, inclusiv de comunitatea evreiască, deoarece Codreanu a condus Mişcarea Legionară, cunoscută pentru antisemitismul său declarat, implicarea în asasinate politice şi acte de terorism grave. Georgescu l-a lăudat, de asemenea, pe Ion Antonescu, sub a cărui conducere au fost ucişi cel puţin 280.000 de evrei.

Cu toate acestea, controversatul candidat politic a comentat în această dimineaţă (joi) mandatele "regretabile" emise de Curtea Penală Internaţională de la Haga împotriva prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, şi a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Georgescu a declarat că, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale, îl va invita pe Netanyahu într-o vizită la Bucureşti în a doua zi a mandatului său", relatează Makor Rishon.

Călin Georgescu a adăugat că, odată ales, va implementa o politică de toleranţă zero faţă de orice incident de antisemitism în România, mai scrie site-ul israelian.

Jurnaliştii israelieni notează însă că această declaraţie, importantă şi încurajatoare, din punctul de vedere al Israelului şi al evreilor în general, a stârnit confuzie în rândul comunităţii evreieşti locale. "Pe de o parte, comunitatea se teme de o creştere a antisemitismului pe fondul conflictului din Gaza, dar, pe de altă parte, nu uită trecutul întunecat al politicianului", explică jurnaliştii.

Într-un amplu articol, în care sunt prezentate în detaliu toate evoluţiile de la Bucureşti, de după anunţarea rezultatelor primului tur de scrutin al alegerilor prezindeţiale, şi site-ul Israel Hayom face o analiză a candidatului Georgescu, după ce o prezintă şi pe contracandidata sa, Elena Lasconi.

Georgescu a exprimat susţinere pentru Mişcarea Legionară, o organizaţie fascistă şi antisemită activă în România între 1927 şi începutul celui de-al Doilea Război Mondial, iar pe liderii acesteia i-a numit "eroi". În timpul unei revolte a membrilor Mişcării în 1941, au avut loc pogromuri la Bucureşti, în care au fost ucişi 124 de evrei.

Mai mult, Georgescu l-a numit pe conducătorul României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi aliat al lui Hitler, Ion Antonescu, "sfânt martir". Aceste declaraţii au fost extrem de controversate şi au stârnit îngrijorare, mai ales în rândul comunităţii evreieşti şi al celor care se opun extremismului şi antisemitismului", scrie Israel Hayom, care notează promisiunea lui Georgescu de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, precum şi despre intenţia sa de a nu respecta mandatele de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Israel Hayom face referire la aceeaşi convorbire telefonică între Georgescu şi ministrul Chikli, purtată joi.

"Este important de menţionat că România, sub conducerea premierului social-democrat Marcel Ciolacu, este considerată o susţinătoare a Israelului, iar acesta, deşi nu a declarat explicit că va ignora mandatele de arestare, a exprimat nemulţumirea faţă de acestea. Ciolacu a vizitat Israelul în luna septembrie şi s-a întâlnit cu Netanyahu", aminteşte Israel Hayom.

Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a anunţat că îl va invita pe Netanyahu la Budapesta să viziteze Ungaria, în semn de protest la adresa mandatului de arestare emis de CPI.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a subliniat faptul că decizia CPI este "obligatorie" şi "trebuie respectată şi pusă în aplicare" în toate statele semnatare ale acordului CPI.

Statele Unite au "respins categoric" decizia CPI de a emite mandatul de arestare pe numele premierului israelian.