Capitalism şi capitalişti fără capital în România

În perioada actuală a pandemiei de Covid-19, cea mai profundă şi periculoasă, care zguduie viaţa întregii populaţii a lumii, se impune înfăptuirea multor acţiuni în toate domeniile pentru apărarea şi salvarea vieţii oamenilor.

În această perioadă a intersecţiei de viscole ale istoriei, relevăm ca existenţa şi evoluţia societăţii noastre implică cerinţe ample şi diverse de bunuri economice şi de capital, însoţite de nevoia permanentă pentru aprofundarea cercetării ştiinţifice şi întărirea educaţiei populaţiei.

Fenomenul catastrofal complex al pandemiei a adus în prim planul viziunii fiecărei persoane, importanţa excepţională a modificării tuturor resurselor materiale şi financiar-monetare pentru atenuarea şi lichidarea consecinţelor unui asemenea fenomen cutremurător, necunoscut pană acum de omenire.

Epistemologia ansamblului constitutiv

În ziua de 23 septembrie 2021 a avut loc la Bucureşti lansarea cărţii "Capitalism şi capitalişti fără capital în România", elaborată de profesorul universitar Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Lansarea s-a petrecut la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură. Au participat: academicieni, demnitari de rang înalt, profesori universitari, cercetători ştiinţifici, specialişti din economia reala. Evenimentul a respectat normele sanitare şi de distanţare fizică.

Lansarea a prilejuit o dezbate ştiinţifică amplă şi consistentă.

Evenimentul a fost onorat de prezenţa academicianului profesor universitar doctor Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Moderatorul acţiunii a fost Valeriu Ioan-Franc, Membru corespondent a! Academiei Române. Cartea a apărut sub egida prestigioasei instituţii ştiinţifice "Academia Română", Bucureşti, 2021.

Cartea încorporează o autentică cercetare ştiinţifică concretizată în două volume cu 6 capitole şi 34 de paragrafe substanţiale, în total 630 pagini. Aceasta cuprinde o muncă extraordinară de documentare şi informare ştiinţifică, înmulţind opera autorului constituită din multe alte lucrări majore, referitoare la: starea economico-socială a României, politicile de creştere economică; contribuţia politicii prudenţiale a BNR in cadrul mixului de politici economice; evoluţia capitalului şi schimbări in structura acestuia; tratatul de finanţe publice; capitalul in Romania postcomunista etc. Autorul continuă şi adânceşte multe idei fundamentale referitoare la capital în perioada actuală (Mugur Isărescu). Autorul a arătat deosebita sa recunoştinţă faţă de Academicianul Mugur Isărescu pentru suportul ştiinţific şi moral pe care l-a primit cu generozitate pe parcursul realizării acestei cărţi.

Cartea se distinge prin nivelul ştiinţific înalt, prin metodologia modernă de cercetare, prin stilul elevat, clar, atractiv şi prin evidentul caracter militarist, fiind încă o dovadă elocventă a respectării tezei sale, potrivit căreia "economistul dacă nu vrea să fie impostor trebuie să realizeze şi cercetare ştiinţifică pentru domeniul său de activitate".

Lucrarea include preocupările de frumoasă înţelepciune economică ale autorului, unde cititorul găseşte expresia sintetică a modului cum trebuie să funcţioneze mecanismul capitalului atunci când este sănătos, în armonie cu aspiraţiile tuturor oamenilor Ia o viaţă decentă. Autorul analizează, corelează şi interpretează inteligent numeroasele surse de documentare, dovedind propensiunea sa de a releva avantajele capitalului, dar şi de a depista neajunsurile lui în societate, pentru a le corecta, deoarece acestea sunt pe contrasensul vieţii economice, stânjenind eficienţa economico-financiară sistemică.

Problemele esenţiale ale cărţii sunt ordonate în chip original în capitole substanţiale, care ţintesc investigarea atentă în direcţii principale cum sunt: de unde am pornit şi unde ne aflăm; capitalul economiei reale din Romania, corelaţia dintre structura de finanţare a firmelor din Romania şi formarea capitalului fix în economia reală; stimulii fiscali şi privind veniturile provoacă dezechilibre într-o economie de piaţă parţial funcţională; redistribuirea redusă încetineşte creşterea economică şi provoacă puternice tensiuni sociale; teoria formelor fără fond. Proiectul de ţară al României. Autorul subliniază in esenţa analizei acestei tematici relaţia cu proprietatea economică în mişcarea ei dialectică.

"Prin titlul incitant al lucrării, respectiv «Capitalism şi capitalişti fără capital in România», prof. dr. Florin Georgescu demonstrează în mod original şi convingător că, spre deosebire de celelalte state din fostul sistem socialist, în ţara noastră, la 31 de ani de la schimbarea regimului politic, în prezent există «capitalism şi capitalişti fără capital»(!). Această realitate, total anormală, se manifestă în condiţiile aplicării unei legislaţii extrem de laxe, de multe ori elaborate premeditat ca atare, întrucât au fost permise transformări succesive ale capitalului de stat în capital privat şi ale acestuia în avere personală, actualmente economia românească fiind profund subfinanţată cu surse proprii. Pornind de la această constatare, autorul dezvăluie cauzalităţi si tendinţe economico-sociale asupra cărora este nevoie să se acţioneze ferm, eficient şi consecvent, pe baza unor strategii şi programe dedicate obiectivelor dezvoltării durabile, inteligente, incluzive şi reziliente în România, în consens cu promovarea intereselor naţionale racordate la cerinţele globalizării şi digitalizării pe termenele scurt, mediu şi lung." prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN, membru corespondent al Academiei Române.

Aria tematică este coerentă în esenţialitatea şi intimitatea ei financiar-socială, reluată prin vectori pertinenţi în fiecare capitol, începând cu substanţialitatea din capitolele unu şi doi, relaţionată organic de esenţa capitalismului ca sistem.

Capitalismul este sistemul politico-economic, social-cultural care se întemeiază pe preponderenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. El funcţionează şi trebuie să funcţioneze prin relaţionarea productivă a trebuinţelor şi resurselor economico-financiare pentru satisfacerea tuturor categoriilor de interese economice ale populaţiei. Interesul exprimă o formă de manifestare a conştiinţei oamenilor din perspectiva împlinirii vieţii trăite in societate. "Purtătorii intereselor economice sunt indivizii, sociogrupurile, naţiunea, comunităţile internaţionale, toate legate de unitatea ţelurilor care le asigură coeziunea şi stabilitatea." (Academician Costin Murgescu).

"Cercetarea capitalismului şi a capitalului în România fără capital este una amplă, severă uneori, bogată în înţelesuri pentru toţi aceia care, într-o formă sau alta, ar putea fi beneficiarii, nu numai contemporanii etapei pe care o parcurgem. Autorul îşi construieşte cercetarea temeinic şi cu onestitate pe dovezi, cifre rezultate din surse importante, în majoritatea lor oficiale, mai rar empirice, adică pe adevăr. Un adevăr care are în sprijinul exprimării sale şi opinii ale unor istorici remarcabili, care au surprins în studiile lor etapele dezvoltării economiei româneşti, de după primul şi al doilea război mondial până mai ieri. Profesionalismul, profunzimea şi responsabilitatea autorului produc puncte de vedere, analize şi soluţii care îmi îngăduie să afirm că noua lucrare a prof. dr. Florin Georgescu este una de incontestabilă complexitate şi valoare, care va constitui, fără urmă de tăgadă, o mărturie asupra gândirii economice româneşti din prima jumătate a secolului XXI." Valeriu loan-Franc, membru corespondent al Academiei Romane.

De unde am pornit şi unde ne aflăm?

ACEASTĂ tematică este tratată competent şi foarte documentat în Capitolul 1. "De unde am pornit şi unde ne aflăm?". Pe un spaţiu mare (139p) autorul cu ştiinţă şi har de cercetător ştiinţific împătimit al economiei româneşti moderne, dovedeşte competenţă specială şi o atitudine civică de excepţie în alegerea unghiului de abordare a problemelor purtând un ataşament justificat la o paradigmă ce implică un anumit sistem definit de convingeri documentate privind formarea, folosirea şi efectele capitalului în ansamblul economiei.

După prăbuşirea comunismului începând cu anul 1989, în cadrul economiei şi societăţii romaneşti s-au produs mutaţii cantitative şi structurale profunde:

a) pe de o parte, progrese la nivel agregat, după 1989, în ceea ce priveşte volumul produsului intern brut, extinderea substanţială individuală, accesul sporit al cetăţenilor la o gamă variată de bunuri materiale şi servicii etc.;

b) pe de altă parte, ajustări majore ale producţiei naţionale, cu consecinţe economice extrem de costisitoare pentru cele mai numeroase categorii ale populaţiei, ţinând seama de faptul că numai foarte puţini cetăţeni au avut acces la beneficiile tranziţiei. Aici se compară evoluţia unor parametri macroeconomici în cadrul celor două sisteme politice; apoi se examinează influenţa deschiderii economiei noastre faţă de străinătate şi calitatea politicilor publice după 1989. Pe temeiul acestei atente examinări, autorul evidenţiază mai multe rezultate ca:

1. scăderea raportului dintre venitul naţional brut (V.N.B.) şi produsul intern brut (P.I.B.);

2. creşterea ponderii nerezidenţilor în cadrul distribuirii P.I.B., ca urmare a consistenţei capitalului acestora şi a nivelului veniturilor lucrătorilor străini în Romania;

3. modificarea structurii proprietăţii post 1989, concomitent cu sporirea datoriei totale a tării;

4. degradarea raportului dintre numărul de salariaţi si cel de pensionari;

5. diferenţe intre nivelul de trai in capitalism faţă de comunism, precum şi creşterea inegalităţilor sociale începând cu anul 1990.

Autorul îşi exprimă speranţa că în perioada următoare, istoria va continua sa examineze, cu obiectivitate, evoluţia realităţilor trecute, prezente şi viitoare din România, ceea ce va avea efecte favorabile asupra formulării unor aprecieri pertinente din punct de vedere politic, economic şi social asupra dinamicii in timp a ţării noastre. În finalul acestui capitol, autorul realizează o interesantă şi utilă trecere în revistă a opiniilor unor reputaţi istorici şi economişti care au evaluat atât perioada comunismului, cât şi realităţile capitalismului autohton de după anul 1989.

În general, logica acestui prim capitol etalează procedeul metodologic al concluziilor graduale, astfel încât sa se poată face trecerea facilă de la fotografierea fenomenelor studiate la realităţile de substanţă în dinamica din economie. Este meritoriu, de astfel, faptul că autorul respectă acest procedeu pe parcursul întregii cărţi.

Analiza capitalului economiei reale

O ANALIZĂ strălucită şi amplă realizează autorul in Capitolul 2 intitulat "Capitalul economiei reale din România" (254p.).

Analiza începe de la etalarea unor noi elemente, deja formulate, în lucrări precedente pentru fundamentarea concluziei privind caracterul imoral şi deseori ilicit de construire a capitalului in ţara noastră. În raport cu aceste aspecte care arată că la începutul noii economii de piaţă, in statele foste socialiste, inclusiv in Romania, exista fie "capitalism înainte de capitalişti fie "capitalism după capitalişti", autorul consideră că se poate afirma cu deplin temei, pe baza aspectelor expuse în acest capitol al lucrării, că, spre deosebire de celelalte ţări din sistemul socialist care au reglementat in mod sustenabil raportul dintre capitalism, capitalişti şi capital, cel din urmă reprezentând fundamentul noului sistem democratic în ţara noastră, la 31 de ani de la schimbarea regimului politic, elementele componente ale triadei menţionate au avut evoluţii divergente, în defavoarea performanţelor economice şi coeziunii sociale ale ţării, astfel încât, in prezent, considerăm ca in Romania există ,,capitalism şi capitalişti fără capital".

Această realitate total anormală - aşa cum arată autorul - se manifestă deoarece, in condiţiile unei legislaţii extrem de laxe, de foarte multe ori premeditat elaborate ca atare s-au permis transformări succesive ale capitalului de stat in capital privat şi ale acestuia in avere personală, actualmente, economia românească fiind profund subvenţionată cu surse proprii. Autorul dovedeşte cu cifre că cea mai mare parte a capitaliştilor autohtoni îşi acoperă cerinţele de fonduri şi îşi menţin in mod artificial calitatea de capitalist nu prin investirea banilor proprii in capitalul firmelor la care sunt proprietari, aşa cum statua că este normal Adam Smith (1776) "părintele economiei de piaţă", ci prin acordarea către acestea de împrumuturi repetate, uşor reversibile, in scopul evitării asumării riscului comercial specific economiei concurenţiale, ceea ce provoacă multiple disfuncţii si dezechilibre atât in sectorul real, cat şi in domeniul politicii fiscal-bugetare şi monetar-valutare.

Subliniem cu multă satisfacţie că in acest capitol esenţial s-a reuşit, pentru prima data in România, detalierea la un nivel granular ridicat, respectiv cel a decilelor şi percentilelor, a distribuţiei capitalului aferent celor 689,7 mii de firme care au raportat situaţiile financiare in anul 2019.

Concomitent, s-a realizat identificarea, la nivelul fiecărei firme, a raportului dintre capital şi împrumuturile acordate de acţionarii societăţilor comerciale respective, grupându-se apoi serii de date pe decile şi percentile, ceea ce a permis demonstrarea faptului că firmele decapitalizate sunt deţinute de patroni bogaţi, care, in loc de investire in capital, preferă creditarea respectivelor companii, fără asumarea riscului, ceea ce echivalează practic cu privatizarea libertăţii privind deciziile economice şi socializarea riscurilor, respectiv a răspunderii specifice economiei de piaţă, rezultând că in România se manifestă un capitalism hibrid, care nu creează premisele pentru o competiţie corectă, motivaţie şi inovaţie, acest sistem fiind, in fapt, nefuncţional, aşa cum se demonstrează in carte. Pe baza unei asemenea analize profunde şi complexe, au fost evidenţiate numeroase mişcări economice de ordin negativ, foarte nocive.

În cadrul acestui amplu capitol, autorul subliniază faptul ca "îmbogăţiţii tranziţiei" după 1989 din Romania refuză cu obstinaţie, la 31 de ani de la schimbarea comunismului cu capitalismul, prin utilizarea in plan politic a influenţei provenite din forţa economică dobândită in cea mai mare parte nelegal după 1990, reconfigurarea legislaţiei comerciale, fiscale, contabile şi a celei privind falimentul, conform modelelor din ţările Occidentale, in scopul perpetuării de către aceştia, pe o scenă largă, a comportamentelor care exced legii, concretizate in: practici anticoncurenţiale; subcapitalizarea şi indisciplinarea de plăti cronice; evaziunea fiscală etc.

Faţă de o astfel de stare negativă, autorul demonstrează, însă, că in mediul de afaceri acţionează, totuşi şi antreprenori oneşti, care şi-au dobândit veniturile şi avuţia in mod cinstit, cu respectarea legii, aceştia putând fi încadraţi in categoria "câştigătorilor tranziţiei", dar care au o pondere redusă.

Structura de finanţare a companiilor

ANALIZA acestei structuri de finanţare reprezintă conţinutul Capitolului 3 denumit "Corelaţia dintre structura de finanţare a firmelor din România şi formarea capitalului fix în economia reală". Motivaţia acestei analize este bazata pe faptul că strecura de finanţare a firmelor reprezintă un element relevant pentru potenţialul de dezvoltare al sectorului real şi implicit, al economiei naţionale. Prin prisma acestei exigenţe autorul analizează aspecte semnificative ca: structura de finanţare a firmelor şi nivelul producţiei; stocul de capital din economie şi situaţia finanţării firmelor din Romania; analiza corelaţiei dintre performanţa economica a societăţilor comerciale, rata investiţiilor şi nivelul îndatorării; economia ascunsă şi impactul asupra formării capitalului; remarci finale.

Pe baza unor date statistice reprezentative autorul scoate in evidenţă insuficienţa surselor proprii de finanţare, provocând nivelul scăzut şi calitatea modestă a investiţiilor firmelor, precum şi performanţele economice foarte mici. Aceste evoluţii negative, coroborate cu ponderea ridicată a economiei informale, influenţează nefavorabil competitivitatea şi perspectivele de creştere sustenabila a economiei romaneşti.

Dezechilibre pe piaţa parţial funcţională

În această secţiune a cărţii se realizează Capitolul 4 cu denumirea "Stimulii fiscali şi privind veniturile provoacă dezechilibre într-o economie de piaţă parţial funcţională". Cercetarea realizată arată că relaxarea politicii fiscale nu a determinat progrese notabile privind performanţele economice, capitalizarea şi disciplina de plaţi la nivelul firmelor. De asemenea, sporul substanţial de venituri din sectorul gospodăriilor populaţiei, in lipsa unei creşteri semnificative a ofertei interne, s-a reflectat in evoluţii negative ale echilibrului comercial şi valutar, prin creşterea nesustenabilă a importurilor. Situaţia economică actuală a ţării noastre reclamă necesitatea amendării cu celeritate a legislaţiei privind societăţile comerciale, având in vedere ca acestea sunt substanţial subcapitalizate in raport cu cerinţele normative şi ca nu respectă in mod cronic disciplina de plăţi (fără a răspunde pozitiv nici aplicării stimulilor fiscali). Concomitent, se impune asigurarea, prin cadrul juridic corect, a îmbunătăţirii comportamentului in afaceri al antreprenorilor, conform spiritului filosofiei economice nord şi central-europene bazate pe reguli, şi nu pe discreţionarism.

Redistribuire şi creştere economică

Aceste aspecte sunt prezentate pe larg in Capitolul 5 "Redistribuirea redusă încetineşte creşterea economică şi provoacă puternice tensiuni sociale". Analiza se concentrează pe evaluarea intensităţii şi eficienţei utilizării funcţiei de redistribuire a finanţelor publice in Romania, prin comparaţie cu alte state europene. Cercetarea evidenţiază ca principalele pârghii redistributive, respectiv veniturile fiscale, transferurile sociale şi subvenţiile, precum si cheltuielile publice in domeniul sănătăţii şi educaţiei au in ţara noastră o acţiune in mod accentuat subdimensionată in raport cu necesităţile societăţii. În contextul asumării construcţiei şi funcţionării unui stat minimal, cu atribuţii reduse in cadrul economic şi finanţelor publice, ţara noastră se caracterizează printr-unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor cetăţenilor, demonstrând eficacitatea modestă a funcţiei de redistribuire.

Rezultă, din toate acestea, necesitatea ca sistemul fiscal autohton sa fie revizuit substanţial, in scopul cuprinderii in sfera materiei impozabile a ansamblului fondurilor şi activelor existente in societate, fară afectarea sectorului companiilor, cu accent pe taxarea progresiva a veniturilor şi a proprietăţilor globale ale persoanelor fizice, combaterea activităţilor privind preţurile de transfer, a mutării profiturilor (profit shifting), a evaziunii fiscale în general etc.

Teoria formelor fără fond. Proiectul de ţară al României

PROBLEMATICA aceasta este examinată in Capitolul 6 "Teoria formelor fară fond. Proiectul de ţară al României". Analiza aceasta are in vedere atât teoria respectivă, precum şi caracteristicile psihoculturale ale romanilor, argumentându-se că obiectivul privind integrarea deplină a României in Uniunea Europeană poate fi realizat numai in condiţiile fundamentării şi elaborării proiectului de ţară privind aderarea cat mai rapidă a ţării noastre la zona euro, convenit cu CB şi BCE. Acest program urmează să aibă ca trăsături fundamentale coerenţa şi realismul, să sintetizeze voinţa politică a autorităţilor şi să catalizeze energiile pozitive ale cetăţenilor. De asemenea, acest proiect va constitui, in fapt, completarea formelor, reprezentate de legile şi instituţiile actuale ale statului profund nefuncţionale, cu fondul, ca pilon fundamental care demonstrează cultura, educaţia şi asumarea unor obiective clare pentru viitorul României, conferind astfel un conţinut consistent şi coerent, precum şi o direcţie de acţiune exactă, favorabilă ţării, prezentului sistem de legi şi instituţii publice.

În acest scop se consideră că este justificată abordarea potrivit căreia realizarea de către Romania a unei convergenţe reale in ritm accelerat se obţine cu o certitudine mai ridicată in cadrul Mecanismului cursului de schimb II (MCS II) şi al zonei euro, care obligă la politici economice corecte, sustenabile, consolidând astfel convergenţa nominală necesar a fi atinsă ex ante faţă de momentul intrării in MCS II, comparativ cu situarea in afara acestui mecanism şi a zonei euro, unde este posibilă, pe fondul lipsei de rigoare a politicilor interne aplicate, înregistrarea unor dezechilibre economice majore, care afectează ritmul şi durabilitatea convergenţei reale. Lipsa unui set de repere complexe, ca fundament al eşafodajului proiectului de ţară privind aderarea la zona euro, permite un discurs public contradictoriu, fără rigoare economică.

Sinteza

LUCRAREA prezentă este una de referinţă majoră demonstrata prin conţinutul impresionant, informarea şi documentarea statistică de excepţie, metodologia modernă foarte eficientă, favorizând perspectiva interdisciplinarităţii şi interculturalităţii ca soluţie adecvată la problemele contemporane de comunicare şi dezvoltare specifice, evitându-se abordarea unidimensională.

În general, din aceste două volume excepţionale rezultă învăţăminte de importanţă fundamentală sub aspect ştiinţific şi practic-utilitarist. Însuşirea şi folosirea acestor învăţăminte necesită, însă, o forţă de muncă temeinic pregătită profesional şi educată moral-spiritual. Acest aspect devine esenţial in prezent, cand in Romania asistăm la derapaje mari in domeniul educaţiei şi comportamentului social, care erodează vizibil avuţia naţională şi favorizează hemoragia de forţa de muncă şi resurse naturale in străinătate.

Apreciem cartea ca un elaborat de mare valoare teoretico-ştiinţifică şi utilitate concret-aplicativă. Autorul a raţionat excelent atunci cand a decis să realizeze cercetarea ştiinţifică pornind de la o impresionantă documentare statistică, pe care a investigat-o şi interpretat-o, ajungând la concluzii fundamentale, bazate pe realitate, şi care se întorc in realitate capitalului pe care o impulsionează in avansul ei pe sensul normalităţii autentice. Totodată, efortul de cercetare depus este excepţional şi pentru ca derulează analiza realităţii concrete a economiei, in corelaţie cu evoluţia gândirii economice, valorificând inteligent şi creativ mesajul corect al diverselor teorii, curente de gândire sau şcoli economice. Argumentele folosite de autorul erudit sunt valoroase, întrucât sunt logice, se întemeiază pe stabilirea condiţiilor corectitudinii gândirii, a formelor şi legilor generale ale raţionării autentice, in conţinutul cărţii, autorul operează inteligent cu fundamentele logicii (noţiunea, judecata, raţionamentul), precum şi cu principiile generale ale gândirii economice, incluzându-le in operaţionalizarea fenomenelor capitalului.

Încercând să realizăm o balanţă a valorii acestei cărţi, subliniem că nu ne-am propus să facem o evaluare exhaustivă a cărţii, ci am urmărit doar să transmitem informaţia privind existenţa cărţii şi sa lansăm interesul pentru studierea ei.

Cartea este, in totalitatea ei, un elaborat ştiinţific şi aplicativ ce se încadrează organic in opera generală a autorului, care poate şi trebuie să fie cunoscută şi folosita fără prejudecăţi. Bazându-se doar pe adevăr permite a o utiliza in practica mecanismului capitalului, înţelegând astfel, fără echivoc, încotro trebuie să mergem spre binele naţiunii, al tuturor cetăţenilor ţării.

Apariţia cărţii are loc într-un moment de mare oportunitate, cand economia globală pare că dă semnale nevarolabile privind evoluţia ei ciclică, semnal de care mişcarea capitalului romanesc nu poate să nu ţină seama. In prezent, societatea mondială este tot mai volatilă, iar provocările externe pentru Romania sporesc simţitor.

Opera la care ne referim este opera unui autor roman, iubitor de neam şi ţară, autor, totodată, cu vocaţie mondială, care acţionează consecvent in laboratorul de creaţie ştiinţifică economica, in activitatea economică reală şi la catedra universitară, animat de cele mai frumoase şi corecte idealuri de ştiinţa şi educaţie, de etică şi echitate socială, de respect şi dragoste pentru semeni, de patriotism şi internaţionalism autentic.

În tot ceea ce a realizat şi realizează, înţelegem că profesorul Florin Georgescu este animat de trei reguli fundamentale ale schimbării social-economice: in probleme cruciale este nevoie de unitate, in cele importante se cere diversitate, iar in toate este necesară generozitate. EI însuşi este un om structural generos. În prelungirea acestei idei şi apropiindu-ne de finalul acestei prezentări credem că este bine să arătăm că profesorul Florin Georgescu face un gest frumos de mare om şi specialist, gest prin care adresează nominal mulţumiri tuturor celor care l-au stimulat şi încurajat pe parcursul elaborării acestei cărţi excepţionale sub aspect teoretic şi practic. Dialogul extins purtat cu reputaţi oameni de ştiinţă şi experţi in domeniul economico-financiar - scrie domnia sa - a constituit un sprijin util, prin conţinutul bogat de idei, la conturarea unor priorităţi tematice privind cercetarea efectuată in prezenta carte. În acest sens, autorul a prezentat recunoştinţă deosebită faţă de Academicianul Mugur Isărescu, ceea ce am arătat şi noi la începutul acestei prezentări. Totodată, autorul a mulţumit şi altor colaboratori importanţi care l-au încurajat pe parcursul elaborării cărţii. Scriem şi noi aici numele acestora: Marin Dinu; Gheorghe Gherghina; Ana-Maria Cazacu; Bogdan Cozmâncă; Alexandru Cojocaru; precum şi reprezentanţilor Editurii Academiei Romane: redactor Paula Neacşu; tehnoredactor Nicolae Login; coperta, Mircia Dumitrescu.

În finalul prezentării noastre credem ca este util să subliniem şi să reţinem că situaţia actuală complexă şi complicată, dominată de fenomenele crizei sanitare, cuplate cu cele de criză economica, dovedesc cerinţa intensificării eforturilor specialiştilor şi populaţiei, in ansamblul ei, pentru asimilarea informaţiilor ştiinţifice cu înţelepciune, cu responsabilitate, cu etică şi echitate socială, concretizate in satisfacerea corectă, operativă şi eficientă a tuturor intereselor economice personale, de grup şi general-naţionale, cu deplina sănătate şi pace. De aceea, cartea prezentată, nu poate fi trecuta cu vederea, ci trebuie citită, studiată şi pătrunsă cu ochii minţii, inimii şi sufletul de român adevărat.