Fostul preşedinte al Nissan Carlos Ghosn s-a oferit să-şi folosească acţiunile drept garanţii, să-şi predea paşaportul şi să accepte non-stop o brăţară electronică, în încercarea de a convinge Tribunalul din Tokyo să-l elibereze pe cauţiune, după 64 de zile de detenţie, transmit Reuters şi Financial Times (FT).
"Nu sunt vinovat de acuzaţiile care mi se aduc şi aştept cu nerăbdare să-mi apăr reputaţia în instanţă. Nimic nu este mai important pentru mine sau pentru familia mea", se arată într-un comunicat publicat duminică de Carlos Ghosn.
Avocaţii săi nu au precizat care este valoarea cauţiunii, dar Greg Kelly, ajutorul său apropiat şi membru al board-ului Nissan, arestat tot pe 19 noiembrie 2018, a fost eliberat în decembrie după ce a plătit o cauţiune de 70 de milioane de yeni (638.000 dolari). Şi Kelly a negat acuzaţiile împotriva sa.
Carlos Ghosn a beneficiat în mod incorect de o compensaţie de 7,8 milioane de euro (nouă milioane de dolari) de la societatea mixtă dintre Nissan şi Mitsubishi, în perioada aprilie - noiembrie 2018, au anunţat săptămâna trecută cei doi producători auto niponi.
În urma derulării unei investigaţii interne comune, s-a descoperit că Ghosn a fost recompensat de o societate mixtă cu sediul în Olanda fără ca vreun membru al Consiliilor de Administraţie să fie informat, au arătat vineri directorii generali ai Nissan - Hiroto Saikawa şi Mitsubishi - Osamu Masuko.
Nissan este acţionarul principal al Mitsubishi Motors.
Cei doi producători auto niponi au precizat că iau în considerare modalităţi de a recupera suma de nouă milioane de dolari de la Ghosn.
Aceste noi acuzaţii vor creşte probabil presiunile asupra partenerului de alianţă Renault pentru a-şi reduce legăturile cu Ghosn. Nissan şi Mitsubishi l-au înlocuit pe Ghosn din funcţia de preşedinte, dar Renault l-a păstrat şi a transferat temporar îndatoririle acestuia directorului operaţional Thierry Bollore.
Săptămâna trecută, Renault a confirmat că ia în considerare alegerea unui succesor al preşedintelui director general Carlos Ghosn, acuzat de nereguli financiare în Japonia, după ce ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a cerut în mod public producătorului auto să convoace o reuniune a Consiliului de Administraţie pentru a rezolva problema succesiunii.
"Organismele administrative de la Renault lucrează în mod activ pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru viitoarea conducere a grupului, cu scopul de a apăra interesele companiei şi a întări alianţa Renault-Nissan", se arată într-un comunicat al Renault emis în numele preşedintelui interimar Philippe Lagayette şi a altui director.
Renault şi Nissan au un parteneriat din 1999, în care Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault, dar nu are drepturi de vot la grupul francez. Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, a devenit anul trecut cel mai mare producător mondial de automobile, cu 10,6 milioane de unităţi mai mult decât Volkswagen şi Toyota.
Conform informaţiilor din presă, printre potenţialii candidaţi la conducerea Renault s-ar afla şi directorul general al Michelin, Jean-Dominique Senard, şi un director al Toyota, Didier Leroy.
În 19 noiembrie, Carlos Ghosn, în vârstă de 64 de ani, a fost pus sub acuzare în Japonia pentru că ar fi omis să declare autorităţilor bursiere venituri de aproximativ 5 miliarde de yeni (38 de milioane de euro/44 de miliarde de dolari) realizate timp de cinci ani, în perioada 2010 - 2015.
În prezent, alianţa regrupează zece mărci de automobile (printre care Dacia, Lada, Samsung Motors, Alpine, Infiniti, Datsun etc.) cu 470.000 de salariaţi şi 122 de uzine pe toate continentele.