Tarife "reciproce" din partea SUA: este declarat război comercial

Pe 2 aprilie, sau aşa-numita Zi a Eliberării, preşedintele Donald Trump a anunţat o creştere drastică a tarifelor pentru toţi partenerii comerciali: cel puţin 10% pentru toate ţările şi mult mai mult pentru unele, conform unui comunicat transmis redacţiei. Rămâne deschisă întrebarea dacă aceste măsuri rămân sau nu în vigoare, dar ele reprezintă deja un şoc fără precedent pentru sistemul comercial mondial postbelic.

Potrivit sursei menţionate, impunerea aşa-numitelor tarife "reciproce" de cel puţin 10%, care au intrat în vigoare sâmbătă, 5 aprilie, marchează o escaladare dramatică a politicii comerciale a SUA, depăşind chiar şi ele mai pesimiste scenario şi promisiunile electorale. Mulţi alţi parteneri comerciali, cum ar fi China (34%), Uniunea Europeană (20%) şi Japonia (24%), se vor confrunta cu tarife şi mai mari începând cu 9 aprilie.

Mexicul şi Canada sunt printre puţinele ţări care vor scăpa de aceste tarife "reciproce", păstrând accesul fără taxe vamale pe piaţa americană pentru bunurile care respectă acordul USMCA . Energia şi mineralele care nu sunt disponibile pe piaţa internă, precum şi sectoarele care fac deja obiectul unor tarife specifice (oţel, aluminiu, automobile) sau care ar trebui să facă acest lucru în următoarele săptămâni, vor fi, de asemenea, scutite de aceste măsuri.

Conform estimărilor economiştilor Coface, această creştere ar duce rata tarifară efectivă medie la 26,2% (faţă de 2,3% în 2024), cel mai ridicat nivel din ultimul secol. Este, de asemenea, cea mai abruptă schimbare de la Legea Smoot-Hawley din 1930.

Aceste anunţuri reprezintă o ruptură faţă de standardele comerciale multilaterale (inclusiv faţă de normele OMC) şi ameninţă să declanşeze o spirală ascendentă de măsuri protecţioniste. De asemenea, acestea slăbesc lanţurile de aprovizionare şi sporesc incertitudinea pentru întreprinderi într-un moment în care riscul de fragmentare geo-economică este deja ridicat, potrivit comunicatului.

Economiile asiatice (Vietnam, Cambodgia, Taiwan, Malaezia şi Thailanda) - toate foarte dependente de comerţul cu SUA - vor fi cele mai afectate şi îşi vor vedea exporturile puternic impozitate. Unele economii din Africa (Lesotho, Madagascar) şi America Centrală (Nicaragua, Honduras) vor fi, de asemenea, afectate în mod semnificativ, deşi sunt ceva mai puţin dependente.

Dintre economiile majore, se preconizează că Japonia, Coreea de Sud, China şi India vor fi puternic afectate. Toate statele membre ale UE se vor confrunta cu tarife de 20%, Germania şi Italia fiind deosebit de expuse.

Va fi dificil să se ajungă la un rezultat favorabil pe termen scurt. În timp ce UE şi China, printre altele, şi-au manifestat deja dorinţa de a riposta prin taxarea produselor importate din Statele Unite, o escaladare a tensiunilor comerciale pare probabilă, chiar inevitabilă. Ca răspuns, UE ar putea chiar să utilizeze noul său "instrument de combatere a coerciţiei" pentru prima dată de la adoptarea sa la sfârşitul anului 2023, se precizează în comunicat.

Pe termen mediu, reconfigurarea fluxurilor comerciale va afecta toate economiile: Exportatorii asiatici, de exemplu, vor fi nevoiţi să caute noi oportunităţi, intensificând posibil concurenţa pe alte pieţe, în special în Europa.

Aceste tarife vor afecta o economie americană care dădea deja semne de slăbire, consumul gospodăriilor fiind la un nivel scăzut la începutul anului 2025 (doar 0,1% în februarie, după o contracţie în ianuarie). De asemenea, creşterea costurilor ca urmare a majorării ratelor de import ar putea încetini semnificativ deciziile de investiţii ale întreprinderilor şi deciziile de cumpărare ale consumatorilor. Impactul asupra inflaţiei, estimată la o medie de 2,8% în 2025 înainte de anunţurile de săptămâna trecută, va fi urmărit îndeaproape. Unele estimări făcute în timpul campaniei de anul trecut indicau că astfel de creşteri tarifare ar putea adăuga până la 2 puncte procentuale la inflaţia din acest an. Riscul crescut de inflaţie într-o perioadă de posibilă recesiune va complica sarcina Rezervei Federale, care va trebui să gestioneze cu şi mai multă prudenţă reducerile de rate planificate.

Deşi obiectivele administraţiei Trump - reechilibrarea comerţului, relocalizarea producţiei, generarea de venituri fiscale şi crearea unei pârghii de negociere - sunt atractive din punct de vedere politic, nu este sigur că tarifele pot contribui la atingerea eficientă a acestor obiective. Deficitele comerciale depind în principal de factori macroeconomici, nu de taxele la import. În plus, tarifele nu elimină alte bariere structurale, cum ar fi costurile forţei de muncă şi competenţele, care sunt necesare pentru relocalizare. În 2024, tarifele au generat aproximativ 88 de miliarde de dolari, adică doar 1,5% din totalul veniturilor federale. În cele din urmă, lovirea dură şi simultană a tuturor ţărilor riscă să încurajeze partenerii comerciali să îşi coordoneze răspunsurile, aşa cum au făcut recent Japonia, Coreea de Sud şi China, ceea ce ar putea slăbi poziţia de negociere a SUA, se mai menţionează în comunicat.