CARTA ALBĂ A APĂRĂRII 2020: Combaterea fake-news şi a informaţiilor ostile, o nouă provocare pentru apărarea naţională

Ştirile false (fake-news) şi acţiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidenţă asupra domeniului politico-militar, deoarece sunt derulate atât în scopul influenţării percepţiei sociale şi afectării încrederii populaţiei în instituţiile statului, cât şi pentru obţinerea de informaţii necesare pentru influenţarea procesului decizional, se arată în Carta Albă a Apărării, document care a fost discutat şi adoptat în cadrul şedinţei de Guvern care s-a desfăşurat aseară.

"Evoluţiile cu implicaţii de ordin securitar, accentuate de pandemia de Covid-19, din domeniul gestionării riscurilor şi ameninţărilor din mediul virtual, ne impun, cu necesitate, crearea şi dezvoltarea de capabilităţi specializate, la nivelul Forţelor Armate, pentru contracararea agresiunilor informaţionale, a propagandei cu scop destabilizator şi campaniilor de tip hibrid", se precizează în documentul citat.

De aceea, Carta Albă a Apărării 2020 înglobează, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluţii semnificative de la precedenta ediţie (apărare şi descurajare, rezilienţă, cooperare interinstituţională, tehnologii emergente şi disruptive, digitalizare), şi lecţiile învăţate din recenta pandemie de Covid-19, în special în domeniul contribuţiei Forţelor Armate la sprijinirea autorităţilor civile, precum şi în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau ştirile false.

În privinţa apărării naţionale, autorii documentului arată că acţiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere şi într-o manieră sincronizată, continuă să influenţeze şi să modifice situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilităţii, întreţinerea conflictelor prelungite şi influenţarea parcursului european şi euro-atlantic al statelor din acest areal.

"În particular, consolidarea potenţialului militar al Federaţiei Ruse în Peninsula Crimeea şi în bazinul Mării Negre, prin dezvoltarea capabilităţilor militare şi crearea mediului antiacces şi de interdicţie zonală (A2/AD), concomitent cu complexitatea activităţilor militare desfăşurate sistematic în proximitatea României generează provocări pentru securitatea naţională", precizează Carta Albă a Apărării.

Referitor la situaţia actuală, premierul Ludovic Orban arată în documentul respectiv: "România se confruntă cu o paletă extinsă de noi ameninţări, mult mai sofisticate şi mai complexe, care generează efecte specifice atât confruntării, cât şi surprinderii strategice. Regiunea Mării Negre a căpătat noi valenţe strategice, Pensinsula Crimeea transformându-se, în urma anexării ilegale din 2014, într-o adevărată platformă de proiecţie a forţei la mii de kilometri distanţă, până în estul şi sudul Mării Mediterane. Pandemia Covid-19 a amplificat vulnerabilităţile şi riscurile deja existente şi va avea un impact major în plan economic, strategic şi de securitate, în anii viitori. Am fost forţaţi să luăm măsuri extraordinare şi să regândim modul de funcţionare şi interacţiune a tuturor componentelor administraţiei publice, Ministerului Apărării Naţionale revenindu-i un rol esenţial, în prima linie, a sprijinirii autorităţilor statului în combaterea efectelor pandemiei".

La rândul său, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, afirmă în textul adoptat ieri de Guvern: "Scopul final urmărit este consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea acelor tipuri de forţe şi capabilităţi care să ne permită să ripostăm oricărui posibil agresor, indiferent de mărimea forţei acestuia, de o manieră care să facă o agresiune împotriva noastră prea costisitoare pentru a fi încercată. Pentru aceasta avem nevoie de cinci elemente esenţiale, ale căror dezvoltare este urmărită cu consecvenţă în prezentul document de planificare a apărării: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, o puternică industrie de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa".

• Riscurile de securitate la Marea Neagră, marcate de competiţia pentru resursele din domeniul energetic

De aceea, unul dintre obiectivele stipulate în Carta Albă a Apărării 2020 este consolidarea profilului României de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. Acest rol este evidenţiat de mai multe direcţii de acţiune, printre care se numără:

- promovarea importanţei majore a securităţii regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică, la nivelul NATO şi UE;

- asigurarea unui loc prioritar al regiunii pe agenda securitară a NATO,

- dezvoltarea şi modernizarea capabilităţilor naţionale cu impact asupra gestionării eficiente a provocărilor de securitate din regiune;

- sprijinirea proceselor de integrare europeană şi euro-atlantică a statelor din regiune, realizarea reformelor în domeniul apărării şi consolidarea capacităţilor acestora de a-şi asigura securitatea;

- intensificarea cooperării cu aliaţii şi partenerii în vederea promovării securităţii energetice la nivel regional;

- continuarea cooperării în formatul trilateral România-Turcia-Polonia şi promovarea unei viziuni integrate a apărării pe întregul flanc estic - Marea Baltică-Marea Neagră.

Carta Albă a Apărării mai arată că intensificarea competiţiei strategice în zonele de interes din vecinătatea României, generează un context de securitate regional complex, cu un spectru larg al riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale vitale.

"Accentuarea competiţiei pentru accesul pe termen lung la resurse (energetice, de apă, metale rare, etc.), uneori prin încălcarea normelor de drept internaţional ale altor state, în paralel cu intensificarea concurenţei furnizorilor pentru controlul unor pieţe, au condus la creşterea interdependenţei economice/energetice a statelor, cu potenţial de modificare a conduitei guvernelor în politica externă şi de diminuare a eficacităţii politicilor de sancţiuni. (...) Contextul strategic în cadrul căruia România îşi apără şi îşi promovează valorile, principiile, interesele şi obiectivele strategice şi de securitate este caracterizat de instabilitate geopolitică şi volatilitate, cu evidenţierea unor tendinţe la nivel internaţional care accentuează potenţialul conflictual. Între acestea se remarcă intensificarea competiţiei strategice între actorii cu interese globale, creşterea relevanţei actorilor nestatali, manifestări orientate spre izolaţionism ori pragmatism politic, precum şi preocupări pentru limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi gestionarea riscurilor sociale şi de securitate generate de tehnologiile emergente. Pe plan regional, se observă încercările unor state de a se reafirma în postura de lideri zonali, prin contestarea sau chiar încălcarea normelor internaţionale în vigoare, precum şi revenirea politicii de forţă şi asertivitate a unor puteri care contestă însăşi actuala ordine internaţională bazată pe principiile occidentale specifice democraţiei şi liberalismului economic", se precizează în document.

Conform acestuia, competiţia între marii actori pentru controlul unor zone de interes strategic comun, printre care se numără şi regiunea Mării Negre, şi implicarea directă sau indirectă a acestor actori în conflictele aflate în derulare au reverberaţii negative asupra securităţii regionale.

"Pe fondul independenţei, instabilităţii şi impredictibilităţii existente la nivelul sistemului global, este de aşteptat activarea unor conflicte îngheţate, fapt care va duce la multiplicarea cazurilor de conflicte asimetrice şi hibride, în funcţie de interesele statelor aflate în regiunea respectivă. Luând în consideraţie existenţa unor astfel de conflicte în proximitatea României şi comportamentul asertiv al Federaţiei Ruse, apariţia unor astfel de confruntări constituie un factor major de îngrijorare", se mai spune în documentul citat.

• Dezvoltarea capabilităţilor, condiţie esenţială pentru apărarea naţională

De aceea, autorii lui consideră că dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de apărare.

Pentru dezvoltarea capabilităţilor, documentul arată că Armata României îşi va concentra eforturile pe mai multe direcţii, printre care se numără:

- dotarea structurii de forţe cu tehnică şi echipamente militare performante, interoperabile, care să răspundă cerinţelor operaţionale actuale şi viitoare;

- dezvoltarea accelerată a capabilităţilor C4ISR (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere, Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere) în vederea eliminării decalajelor acumulate;

- continuarea proiectului sistem satelitar militar de telecomunicaţii;

- lansarea proiectului drone multifuncţionale, de dimensiuni şi sarcini utile diferite;

- lansarea proiectului sistemul individual "soldatul viitorului".

În privinţa achiziţiilor pentru apărare, acestea se vor face într-un cadru concurenţial, pe baza criteriilor economice de atribuire a unui contract de achiziţie publică şi a principiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. Obiectivul general al managementului achiziţiilor pentru apărare îl constituie achiziţionarea, în corelare cu resursele pentru apărare alocate, a sistemelor de armamente şi echipamentelor militare care înglobează tehnologii moderne adecvate în scopul satisfacerii, în conformitate cu cerinţele fiecărei etape, a nevoilor categoriilor de forţe ale armatei şi asigurării interoperabilităţii cu forţele NATO şi UE.

Realizarea acestui obiectiv presupune, printre altele, intensificarea colaborării, implicării şi stimulării operatorilor economici din industria de apărare în realizarea produselor de tehnică militară necesare înzestrării la nivelul cerinţelor Armatei României şi standardelor NATO şi UE, precum şi dezvoltarea capabilităţii acestora de a realiza mentenanţa tehnicii, instruirea personalului şi formarea instructorilor.

• Investiţii esenţiale şi de infrastructură în apărare

De asemenea, Carta Albă a Apărării 2020 mai prevede participarea la proiectele/programele NATO şi UE pentru realizarea în comun de sisteme de arme şi echipamente militare; realizarea de achiziţii prin agenţiile NATO şi UE specializate; menţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare, expertiză şi consultanţă tehnică şi tehnologică în domeniul militar şi dezvoltarea capabilităţilor de testare şi evaluare ale Ministerului Apărării Naţionale; standardizarea şi optimizarea procesului de supraveghere a calităţii la furnizorii de echipamente şi tehnică militară, precum şi asigurarea compatibilităţii echipamentelor şi armamentului din dotare cu cele din înzestrarea armatelor statelor membre NATO.

Programele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român rămân cele cunoscute şi până acum:

- Transportor blindat pentru trupe;

- Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor;

- Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;

- Avion multirol pentru Forţele Aeriene;

- Vânător de mine;

- Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare - HSAM;

- Corvetă multifuncţională;

- Elicoptere;

- Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99 din dotarea MApN.

Carta mai prevede şi cele mai importante proiecte de infrastructură care vor fi realizate:

- dezvoltarea facilităţilor aeroportuare ale Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii;

- Poligonul de instruire pentru lupta urbană;

- modernizarea infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei pentru Descurajare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene;

- infrastructura relaţionată cu programele de achiziţii majore (Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare - HSAM, Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - MLRS), precum şi a celei necesare funcţionării pe teritoriul României a Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est, Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi a capabilităţii de comandă şi control de nivel corp de armată

- implementarea proiectelor imobiliare în infrastructura ce derivă din Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (extinderea bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii; obligaţiile ce decurg din acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România - BMDA8), precum şi a celor care asigură prepoziţionarea echipamentelor militare ale aliaţilor pe teritoriul naţional.

Pentru toate aceste lucruri este nevoie de bani, iar bugetul alocat MApN pentru anul 2020, rectificat prin OUG nr. 50/2020, este de privind 24,26 miliarde lei reprezentând 2,24% din PIB-ul actualizat în luna iunie de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Conform acestuia, 6,14 miliarde lei, reprezintă cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore. Anul viitor, bugetul alocat MApN va cunoaşte o scădere - suma totală alocată va fi de 22,98 miliarde lei, urmând ca din 2022 să crească, pentru a ajunge la 28,47 miliarde lei în anul 2024.