Cartel Alfa: OIM a ajuns la un acord global privind salariile de subzistenţă

Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM - ILO) a ajuns la un acord istoric privind definirea salariilor de subzistenţă, marcând un pas semnificativ în promovarea drepturilor lucrătorilor la nivel mondial, se arată într-un comunicat al Cartel Alfa, remis redacţiei.

Conform noii definiţii, un salariu de subzistenţă, "nivelul salarial necesar pentru a permite o viaţă decentă lucrătorilor şi familiilor lor, având în vedere circumstanţele ţării şi calculul pentru munca efectuată în orele normale." Această definiţie subliniază principiul fundamental al asigurărilor lucrătorilor a unor venituri care să le permită să se susţină pe ei şi familiile lor adecvate, conform sursei menţionate.

Luc Triangle, Secretar General al Confederaţiei Sindicatelor Internaţionale (CSI), a salutat acordul ca o victorie semnificativă pentru lucrătorii din întreaga lume, afirmând, potrivit comunicatului: "Realizarea acestui lucru acord la OIM, după 80 de ani de neglijare a importanţei salariilor de subzistenţă, de respect o victorie. majoră pentru oamenii care care lucrează în prezent. oferi salarii de subzistenţă şi un salt înainte în justiţia socială."

Pentru România, definirea salariului de subzistenţă la nivel internaţional un pas important şi aduce presiuni adiţionale pe guvernanţi ce de-a lungul ultimilor ani nu au ţinut cont de coşul minim de consum pentru un trai decent. Conform Legii 174/2020, "Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantată în plată şi a politicii salariale."

Salariul minim a crescut de-a lungul anilor, iar în continuare rămâne unul dintre principalele elemente de creştere salarială la nivel naţional. Chiar dacă salariul minim ajunge la 3.300 RON brut, în continuare nu este aproape de valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, precizează sursa.

În 2018, anul în care s-au trecut contribuţiile în totalitatea angajatorului angajatorului, salariul minim era de 1.162 RON net, comparativ cu 2.552 RON net - valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană. În 2023, valoarea salariului minim a ajuns la 2,079 RON net, dar şi coşul minim de consum pentru un trai decent sa ridicat la 3,807 RON net pe fondul exploziei preţurilor energiei, a inflaţiei produselor de consum şi a crizei provocate de pandemie de COVID-19. . Dacă se echilibrează distribuţia sarcinii fiscale între capital şi lucrător (2/3 capital şi 1/3 lucrător), creşterea salariului ar fi fost mai substanţială, informează sursa citată.

Directiva europeană privind salariile minime adecvate oferă României un context de reflecţie pentru a alinia salariilor minime cât mai aproape de nivelul traiului decent. În 2024, la 35 de ani de la Revoluţie când lucrătorilor li sa promis prosperitate şi posibilitatea de a se bucura de bunăstare materială în ţara lor, oamenii continuă să plece din cauza salariilor scăzute, potrivit Cartel Alfa.

Directiva europeană oferă mecanisme pentru stabilitatea unei formule de calcul a salariului minim, iar Cartel ALFA cere încă o dată respectarea Legii 174/2020, dar şi promovarea bunăstării lucrătorilor. Directiva oferă recomandarea ca salariul minim să fie 60% din median sau 50% din salariul mediu, totuşi decizia asupra unei formule clare rămâne la nivelul specific, se mai arată în comunicat.

Astfel, România, în condiţiile în care salariul median este scăzut, fiind aproape de minim pe economie, iar salariul minim brut se apropie de valoarea de 50% a salariului mediu, trebuie găsită o formulă ce să aibă în vedere, în principal, coşul. minim de consum pentru un trai decent. Promovarea bunăstării lucrătorilor, indiferent dacă se află pe salariul minim pe economie sau nu trebuie să fie prioritare a guvernului unei ţări care se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială din Europa (34,4% în 2022 comparativ cu media europeană de 21,6). %) , dar şi în care abandonul şcolar este la cel mai ridicat nivel ( 15.5% în 2022 comparativ cu media europeană de 9.5% ), relatează sursa indicată.

Potrivit reprezentanţiilor Cartel Alfa: "Sărăcia şi riscul de excluziune socială, dar şi abandonul şcolar sunt rezultate ale salariilor sub nivelul subzistenţei. Astfel, în timp ce sărbătorim definirea salariilor de subzistenţă, atragem atenţia încă o dată că la baza salariului minim trebuie să fie coşul minim de consum pentru un trai decent!".