Cazul Barbarei E.

Zilele trecute am primit, pe Facebook, o invitaţie să mă alătur "Grupului (virtual) de solidaritate cu Barbara E.". Neştiind cine este Barbara E., am căutat pe Internet. Doamna în cauză este în centrul unui scandal care ţine acum prima pagină a ziarelor germane. Judecând după primele titluri, cazul arată astfel: casieră la un supermarket, Barbara E. a fost concediată, după treizeci de ani de serviciu corect, pentru că ar fi furat un euro şi treizeci de cenţi. De aici, o furtună de proteste. Sute de clienţi ai supermarket-ului respectiv au lipit pe banane etichete care exprimă solidaritatea cu Barbara E. Vice-preşedintele Bundestag-ului german a protestat. Asociaţia magistraţilor a protestat la protest. Pe scurt, o mare agitaţie în jurul unei "eroine a luptei anti-capitaliste", aşa cum au prezentat-o deja unii jurnalişti.

Examinat mai de aproape, cazul e ceva mai complicat. Suma nu a fost furată direct, ci reprezintă valoarea a două bonuri de sticle returnate pe care cineva, un om corect, le-a găsit în magazin şi le-a dat personalului, pentru a fi returnate proprietarului, în caz că acesta apare. Barbara E. le-ar fi ascuns şi apoi le-ar fi folosit să îşi cumpere ceva, după câteva săptămâni. Moment în care a fost "turnată" de o colegă.

Nici "concedierea" nu e un eveniment atât de simplu. Ea a fost contestată la tribunalul de muncă. Magistraţii de acolo au dat dreptate supermarket-ului. Conducerea acestuia a explicat: Avem mii de angajaţi. Ce-ar fi dacă fiecare ar şterpeli un euro şi treizeci de cenţi în fiecare zi?

Eu am refuzat să mă alătur "Grupului de solidaritate cu Barbara E.".

Asta nu pentru că nu înţeleg şi nu aprob o doză de indignare cu privire la contextul în care s-a petrecut fapta. Este, într-adevăr, dezolant să vezi că o casieră este dată afară, în vreme ce bancherii care au adus la faliment bănci de sute de miliarde de euro primesc bonusuri uriaşe. Ultimul exemplu: Sir Fred Good Goodwin, şeful de la Royal Bank of Scotland. Omul are de încasat peste 32 de milioane de lire sterline sub forma unui fond de pensie. Asta în timp ce Royal Bank of Scotland a ajuns în pragul falimentului şi a trebuit să fie preluată de statul britanic, înghiţind miliarde din banii contribuabililor. Iar cultura toxică a bonusurilor nemeritate nu se opreşte aici: The Times dezvăluie că RBS aruncă milioane pe o echipă de Formula 1, are un avion privat de 17 milioane de lire sterline, iar preşedintele operaţiunilor valutare, Fried Nielsen, se pregăteşte să încaseze şi el un bonus de două milioane. Poate că a refuza să fim clienţii acestor bănci ar fi mai eficient decât să facem clic pe pagini de Internet.

Cazul Barbarei E. este, însă, diferit. Desigur, dacă o vom compara cu pisicile grase din sistemul bancar, doamna E. iese foarte bine. Dar dacă o comparăm cu cetăţeanul care a găsit bonurile pe jos şi le-a înmânat casierei?

Considerată în sine, vina Barbarei E. este măruntă. Aşa cum o văd eu însă, problema este ceva mai complicată. Nu exagerăm dacă spunem că dezvoltarea Occidentului a fost sinonimă cu un progres al libertăţii şi al toleranţei. Oamenii au devenit mai înţelegători, pedepsele mai puţin atroce, sancţiunea opiniei mai puţin apăsătoare. Comparaţi cu ce se petrece în societăţile tradiţionale, pre-capitaliste. Acolo, un delict de opinie te poate transforma într-un paria, erezia te poate aduce pe eşafod, iar o ceartă cu vecinii, pornită de la o capră sau de la o privire aruncată unei fete, poate escalada într-o vendetta care se întinde peste generaţii.

Cu o excepţie: banul. Occidentul a dezvoltat un adevărat tabu cu privire la incorectitudinea sau delictele legate de bani. Încă din perioada elizabetană puteai fi spânzurat dacă, servitor fiind, furai un gologan. Sau dacă îl cerşeai, fiind totuşi capabil să munceşti. În secolul al XIX-lea, Jean Valjean e trimis pentru cinci ani la ocnă pentru o pâine.

Acum mai mulţi ani, pe la începutul informatizării sistemului bancar, un programator dornic de căpătuială a modificat programul calculatorului ce opera cu conturile, programându-l să subtilizeze cifrele de dincolo de a doua zecimală, sub pretextul rotunjirii. În fond ce diferenţă e pentru client între 25,76 USD şi 25,76878089 USD? Suma, la fiecare pas, era mult mai mică decât cea pusă deoparte de Barbara E. Totuşi, repetate, aceste operaţii probabil i-ar fi umplut buzunarele, dacă n-ar fi fost prins. Din câte ştiu, omul a ajuns la închisoare.

În cele din urmă, nu e o întâmplare că Barbara E. a fost sancţionată de un tribunal din Germania. Eram pe cale să termin editorialul acesta când soţia mea a revenit de la cumpărături. I-am relatat despre cazul Barbarei E. (Ea crede că trebuia pedepsită, dar că s-a exagerat). Dar mi-a spus şi ea o întâmplare, din capitalismul românesc. Vânzătoarea îi ceruse 50 de bani (11,657457 eurocenţi) pentru o pungă de plastic. Şi nu i-a mai dat restul la un Leu. "Asta cum se mai numeşte?" - m-a întrebat ea. Chiar, asta cum se mai numeşte? Şi unde să protestăm?

Notă: Domnul Cătălin Avramescu este consilier prezidenţial.

Opinia Cititorului ( 10 )

1. Nici eu nu as fi semnat pentru torenta la hotie
(mesaj trimis de Gheorghe în data de 03.03.2009, 08:47)
Dle Avramescu noi romanii fara cultura juridica, suntem tentati sa apreciem nivelul sanctiunii functie de amploarea daunelor materiale, ceea ce-i eronat.
Justitia sanctioneaza faptele penale, iar daunele se solicita prin procese civile.
In cazul de fata justitia nu a condamnat-o pe femei, justitia a decis ca sanctiunea patronului este legala si intemeiata.
Patronul a concediat-o pentru ca a considerat ca o persoana care s-a pretat la asemenea gest, pentru mai putin de doi euro, nu prezinta incredere, si justitia a confirmat ca patronul are dreptul sa renunte la persoanele in care nu are incredere.
Aici este dreptul patronatului la a-si selecta salariatii, nu este vorba de o sanctiune penala este o exigenta si o sanctiune admnistrativa, o politica a firmei.
Si in Romania se practica. La un coleg de-al meu de servici, care a decontat bonuri de benzina pe care nu le-a putuit justifica, i s-a desfacut contractul de munca disciplinar.
Patronul a justifiat severitatea sanctiunii, afirmand ca el "nu-i dispus sa faca politie dupa fiecare salariat".
In cazul sotiei, daca reclama casiera, patronatul ar fi fost indreptatit sa o concedieze, dar asta nu are legatura cu justitia, are legatura cu mentalitatea cu moralitatea, cu drepturile patronale si obligatile salariale.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2009, 13:13)
  Domnul consilier prezidential ar trebui sa vada in primul rand si sa-si dea cu parerea despre cum cei votati de platitorii de impozite si taxe, dupa ce au ajuns sus, in cardasie cu cei din principalele institutii ale statului; mai precis cu cei care, int-un fel le asigura linistea ( adica justitie, parchet , politie, armata) si-au rezolvat salarile care le au, pensiile care le au - de fapt sisteme de pensii proprii. Cine le-a votat aceste reglementari care au dat posibilitatea sa se ajunga in situatia de astazi ? Alesii, pentru ca, la randul lor, sa-si stabileasca indemnizatii, diurne, pensii... care nu au nimic comun cu realitatile Romaniei........dar dl prezidentiabil vrea sa ne educe si sa ne convinga cu centii casierei.
  Nu mai convinge pe nimeni cu asa ceva, cam seamana cu exemplele de condamnati pentru cativa stiuleti furati din camp , pe vremea CAP -ului.
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 03.03.2009, 13:13)
  Domnul consilier prezidential ar trebui sa vada in primul rand si sa-si dea cu parerea despre cum cei votati de platitorii de impozite si taxe, dupa ce au ajuns sus, in cardasie cu cei din principalele institutii ale statului; mai precis cu cei care, int-un fel le asigura linistea ( adica justitie, parchet , politie, armata) si-au rezolvat salarile care le au, pensiile care le au - de fapt sisteme de pensii proprii. Cine le-a votat aceste reglementari care au dat posibilitatea sa se ajunga in situatia de astazi ? Alesii, pentru ca, la randul lor, sa-si stabileasca indemnizatii, diurne, pensii... care nu au nimic comun cu realitatile Romaniei........dar dl prezidentiabil vrea sa ne educe si sa ne convinga cu centii casierei.
  Nu mai convinge pe nimeni cu asa ceva, cam seamana cu exemplele de condamnati pentru cativa stiuleti furati din camp , pe vremea CAP -ului.
2. Moralistul maculat
(mesaj trimis de Natafletz în data de 03.03.2009, 16:41)
Dar consilierul platit pe bani publici care raspunde pe forumuri in timpul seviciului cum se cheama? Itzi mai dadeai dumneata cu parerea si la copiii strazii si la cine are voie si cine n'are sa'mpuste oamenii. Dar cand alta vanzatoare i'a lasat nevesti'tii 50 de bani si nu te'ai mai intors sa'i dai mai tarziu CUM SE CHEAMA? Dumneata nene avramescule esti exact in situatia baietilor cu piatra'n mana in fatza femeii adultere... Da dumneata primul, ca sa ne potzi da noua lectii de capitalism.
P.S. Ma bucur sa aud ca statul roman capitalist plateste cu bani frumosi consilieri sa se cultive pe Facebook. Abia astept sa'i ajungem din urma pe occidentalii aia care au fost intransigenti cu banul.
P.S2 Exista multe feluri de a fura. Manipularea si minciuna prin omisiune e tot furt. Daca mi'o veni vreodata pe facebook apel de solidaritate cu concediatul Catalin Avramescu n'am sa'l semnez pt ca ..."chestiunea e mai complicata"
3. completare
(mesaj trimis de paul ionescu în data de 04.03.2009, 05:15)
Dle Avramescu, in mare sunt de acord cu expunerea Dvs., totusi ati omis o informatie foarte importanta in ecuatia cazului:
Nu ati mentionat ca Barbara E. era o membra activa a sindicatului, si ca a organizat si participat la mai multe greve. Desigur ca aici trebuie cautat principalul motiv al concedierii ei, restul fiind un pretext.
1. 3.1. @P. Ionescu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 04.03.2009, 10:44)
  Domnule Ionescu, aveti dreptate: trebuia sa mentionez, daca mai gaseam spatiu, ca Barbara E. era membra de sindicat si ca a organizat mai multe greve. Pe de alta parte, ar fi trebuit sa spun ceva si despre influenta sindicatelor, pe care analistii economici o considera o problema majora in Germania. Lucrurile sint, evident, "ceva mai complicate".
4. fără titlu
(mesaj trimis de Bogdan în data de 04.03.2009, 10:49)
Eu cred ca pentru restul de 50 de bani trebuia protestat, pe loc, la seful de magazin, la seful de tura sau la unul din sefii de acolo. Daca ei erau de acord ca o data (i.e. in acea zi) sa primeasca cu 50 de bani mai putin, atunci si dumneavoastra puteati fi de acord ca data viitoare sa le lasati 50 de bani. Iar daca nu puteau sa va dea rest, poate trebuia considerata si optiunea de a le lasa marfa acolo, caci nu stiu daca intra in sarcina cumparatorului sa se asigure ca vanzatorul are sa ii dea rest. Daca acesta ar fi un caz izolat, poate ar merita sa fie tratat cu o oarecare intelegere, dar a devenit ceva "firesc" ca vanzatorii sa nu dea restul intreg. Sumele, luate in sine, poate nu sunt mari, dar socotiti milioane de asemenea sume in fiecare zi... si ganditi-va ca aceste sume sunt scoase din magazine si ajung prin diverse buzunare, caci nu exista facturi sau chitante pentru ele. Ma intreb: nu este cumva si aceasta o forma de evaziune fiscala? Poate nu ar strica sa depuneti o plangere la ANPC. Exista si posibilitatea depunerii de sesizari on-line si eu am primit raspuns la o reclamatie pe care am facut-o. Daca supermarket-ul va fi amendat o data, de doua ori, de trei ori sau de cate ori va fi nevoie, poate va lua masuri pentru ca toti clientii sa primeasca restul exact, dupa cum are grija sa factureze si sa incaseze pretul exact pentru ceea ce vinde.
1. 4.1. @Bogdan (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Catalin Avramescu în data de 04.03.2009, 13:37)
  Din pacate nu era un supermarket, era vorba de o cofetarie. Impresia mea e ca fiind vorba de un local mic, in care esti practic doar tu si vinzatoarea, e mai dificil, psihologic vorbind, sa reclami nerespectarea unei reguli.
5. Ce mai minge la fileu, numa' buna de plesnit in te
(mesaj trimis de Stefan A. Iordache în data de 08.03.2009, 15:27)
renu' advers daca nu m-ar fi impiedicat blocaju' ciracilor inculpatului, care, n-o sa va vina sa credeti, conduce inca, dupa toate peripetiile penale, SC Hidroelectrica-SA, sa fi fost ''pe faza''.
Aveti aici d-le Profesor si stimati concetateni un link care ilustreaza anumite puncte de vedere pro si contra hotiei de proportii apocaliptice numite ''energie 'eftina pentru baietii destepti'':
http://www.sar. org.ro/index.php?page=articol& id=316
1. 5.1. ...''numita'' in loc de ''numite'' fiindca nu e ma (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de Stefan A. Iordache în data de 08.03.2009, 15:30)
  i multe:)