CCIR:  Camerele bilaterale se înfiinţează în baza unui aviz

Legea nr. 335 a camerelor de comerţ din România, în vigoare din 2007, dispune că la cererea de înregistrare (în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor) se va anexa avizul ministerului de resort şi avizul Camerei Naţionale, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit aceleiaşi legi, Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi al promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate.

Scopul şi considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg în expunerea de motive, publică pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului, care descrie situaţia actuală şi oportunitatea unei noi reglementări.

Cu toate că legea prevede în mod expres şi limitativ cine are dreptul de a utiliza în denumire sintagma "cameră de comerţ", Camera Naţională/CCIR a constatat multe cazuri în care există entităţi juridice, unele înregistrate în registrele publice anterior apariţiei actualei reglementări, unele înregistrate ulterior, care au în denumire sintagma de "cameră de comerţ" şi care, deşi scopul statutar declarat şi asumat este acelaşi cu cel prevăzut de lege, nu este exercitat şi nici dovedit prin activităţile specifice care să le ateste raţiunea de a exista, arată sursa citată.

Există, de asemenea, situaţii în care entităţi cu scopul declarat statutar ca fiind corespunzător celui prevăzut de lege, reuşesc să "evite" legea prin adoptarea unor denumiri de genul "camera de diplomaţie economică" şi derivatele acesteia, care nu au altă menire decât aceea de a nu mai trece prin procedurile de verificare specifice acordării avizelor cerute de lege (anexa avizul ministerului de resort şi avizul Camerei Naţionale) şi, implicit, să nu poată fi verificate din perspectiva desfăşurării activităţilor specifice potrivit scopului declarat.

În temeiul legii, CCIR a solicitat, în mod repetat, entităţilor juridice care sunt organizate şi funcţionează drept camere bilaterale situaţia juridică actualizată, rapoartele de activitate pentru anii anteriori, activităţile şi acţiunile majore întreprinse în ultimii ani care privesc dezvoltarea relaţiilor economice ale României cu statul pentru care au fost înfiinţate, planul de activitate şi dezvoltare pentru anul în curs, realizările concrete privind dezvoltarea relaţiilor economice ale României cu statele pentru care au fost înfiinţate, şi modul privind promovarea, apărarea şi susţinerea intereselor economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate, precizează sursa citată.

În procesul de eficientizare a componentei de diplomaţie economică, analizele CCIR (fundamentate pe colaborarea interinstituţională cu Ministerul Afacerilor Externe, ministerul reprezentativ pentru mediul de afaceri, precum şi cu reprezentanţele diplomatice ale diverselor ţări) au relevat în multe cazuri lipsa totală de activitate (sau chiar de răspuns la solicitările CCIR) din partea unor Camere bilaterale (sau entităţi asimilate) pe relaţiile cu ţările pentru care au fost constituite, indiferent de momentul dobândirii personalităţii juridice de către acestea raportat la momentul apariţiei reglementării prin legea camerelor de comerţ din România, în anul 2007.

Prin raportare la dispoziţia legală referitoare la faptul că pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleaşi state, o problemă reală apare atunci când există o iniţiativă de înfiinţare a unei Camere bilaterale, în contextul arătat, în care există deja înfiinţată o asemenea entitate (înregistrată în registrele publice având scopul statutar corespunzător celui de cameră bilaterală conform legii), dar care nu mai desfăşoară nici o activitate specifică prin raportare la cel puţin ultimul an de existenţă. Urmarea este că o nouă cameră bilaterală nu se poate constitui atât timp cât este în fiinţă, potrivit registrelor publice, cea preexistentă, care nu desfăşoară activitate şi, implicit, nu respectă scopul potrivit căruia funcţionează şi, implicit, nu este dizolvată, lichidată şi, în final, radiată din registrele publice.

În actualul context legislativ, CCIR a promovat pe rolul instanţelor de judecată multiple cereri având ca obiect obligaţia de schimbare a denumirii acestor entităţi prin eliminarea din denumire a sintagmei camera de comerţ. Cererile CCIR au fost admise, însă ducerea la îndeplinire a dispozitivelor hotărârilor astfel pronunţate nu a fost posibilă motivat de faptul că nu s-a putut proceda la executarea silită în condiţiile în care persoanele juridice în cauză erau inexistente în fapt, ministerul de resort (în acest caz Ministerul Justiţiei) neavând o bază legală pentru ducerea la îndeplinire a dispozitivelor unor astfel de hotărâri. O altă abordare a situaţiei arătate a fost solicitarea de către CCIR a dizolvării pe cale judecătorească a respectivelor asociaţii - camere de comerţ bilaterale, aceste cereri de dizolvare având câştig de cauză, fiind pronunţate hotărâri definitive prin care s-a dispus dizolvarea solicitată. Nefiind şi lichidate, entităţile şi-au continuat existenţa, blocând astfel posibilitatea înfiinţării unei alte camere bilaterale.

Astfel cum au constatat în mod repetat instanţele de judecată, consecinţa imediată a nerespectării dispoziţiilor legale de către entităţile care poartă în denumire sintagma "cameră de comerţ" constă atât în crearea unei confuzii în mediul relaţiilor economice între organizaţiile autonome recunoscute având utilitate publică cât şi afectarea imaginii si renumelui celorlalte asemenea organizaţii inclusiv a celorlalte camere de comerţ care au fost înfiinţate şi funcţionează cu respectarea dispoziţiilor legale în materie. De aceea, pentru entităţile juridice constituite ca şi camere de comerţ bilaterale, scopul avut în vedere de legiuitor a fost unul de strictă interpretare transpus prin dispoziţiile imperative ale legii în sensul că "pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleaşi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înfiinţate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România".

Noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului şi a importanţei Camerei Naţionale în efortul de relansare a diplomaţiei economice şi, în egală măsură, a modalităţilor de gestionare a situaţiei camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidenţă şi sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial.

Pentru considerentele arătate, prevăzute pe larg, după cum arătam anterior, în instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusă nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative consacrate sau drepturilor acestora aşa cum sunt garantate de Constituţie, scrie sursa citată.

Proiectul de lege se referă exclusiv la acele iniţiative, care, după înfiinţarea unei camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment, o abandonează şi nu mai desfăşoară nici o activitate specifică. Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociaţie cu scop asimilat, continuă însă să existe din punct de vedere juridic, în condiţiile în care nu este dizolvată şi lichidată, ocupând în acest fel locul unei alte iniţiative prin care s-ar putea relansa şi dezvolta cu adevărat relaţiile economice bilaterale.

"Camera Naţională nu încearcă şi nici nu îşi doreşte sa subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, îşi menţine deplina apreciere instituţională pentru toate entităţile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relaţiilor comerciale bilaterale şi, implicit, al diplomaţiei economice.

Registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus în proiectul aflat în Parlament, nu are altă menire decât aceea de a evidenţia rezultatele urmărite constând în dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial.

Rezultatele activităţii specifice Camerei de Comerţ Americană în România, Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerţ pentru Belgia, Luxemburg, România şi Moldova, Camerei de Comerţ Româno-Britanică, Camerei de Comerţ Elveţia-România, Camerei Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România, Camerei de Comerţ Italiană pentru România, Camerei de Comerţ Româno-Olandeză, Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Consiliului Investitorilor Străini, precum şi ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin apreciate şi recunoscute de către comunitatea de afaceri din România şi, implicit, de către CCIR, Camera Naţională care îşi doreşte să menţină în continuare bunele relaţii de colaborare cu acestea", se mai arată în comunicat.

În acest context, suntem convinşi că niciuna dintre acestea şi, de asemenea, nici orice altă organizaţie asociativă înfiinţată în scop de cameră bilaterală în România nu vor fi afectate de evidenţierea propriilor rezultate, concrete şi recunoscute, vizând exclusiv relaţiile bilaterale într-un registru ţinut de Camera de Comerţ şi Industrie a României.