CCR A DECIS: Terenul de la Romexpo, făcut cadou CCIR

Terenul de la Romexpo, în suprafaţă totală de 46 de hectare, va trece în proprietatea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Acest lucru a fost stabilit definitiv de Curtea Constituţională care a respins, ieri, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin suprafaţa respectivă de teren trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

Judecătorii constituţionali au amânat în mai multe rânduri pronunţarea deciziei cu privire la această lege aprobată de fostul Parlament şi cu voturile parlamentarilor PNL. Actul normativ merge acum la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare, şeful statului având posibilitatea să ceară reexaminarea în Parlament a acestuia.

Imediat după decizia CCR, reprezentanţii USR-PLUS au afirmat, într-un comunicat de presă, că alianţa politică solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care permite acordarea, în mod gratuit, a unui teren de sute de milioane de euro din centrul Bucureştiului şi să o retrimită Parlamentului spre reexaminare pentru a opri "tunul imobiliar de la Romexpo".

"Argumentele noastre cuprinse în sesizare au fost foarte solide, dar magistraţii CCR au decis altfel, aşa că nu mai rămâne acum decât să-i solicităm preşedintelui să retrimită legea în Parlament, pentru ca actuala majoritate să poată opri acest demers. Trebuie să reaşezăm întreaga discuţie şi transparenţa este cea mai bună cale pentru statul român de valorificare a terenului. Să nu uităm că vorbim de o sumă, poate, de 300-400 de milioane de euro. Cam cât s-a investit anual în drumurile naţionale şi autostrăzile din România", a declarat Cristina Prună, deputat USR PLUS şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

Legea a fost adoptată, în 2 septembrie 2020, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. La vremea respectivă, USR anunţa că, alături de UDMR, a depus o sesizare de neconstituţionalitate în cazul acestei propuneri legislative.

Deputatul Cătălin Drulă, actualul ministru al Transporturilor afirma, în ziua votării legii: "Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlament este un tun imobiliar traspartinic dat de PMP, PSD şi PNL. Este vorba despre un teren în suprafaţă de 46 hectare, în valoare de 400 milioane euro care este transmis gratuit din proprietatea statului în proprietate privată, fără niciun fel de licitaţie publică. Este vorba despre devalizarea statului român".

Reprezentanţii UDMR au precizat că nu au votat proiectul de lege deoarece consideră că "este inadmisibil ca, printr-un act normativ să fie date pe bandă rulantă unor persoane sau asociaţii private bunuri pe care le au în folosinţă din proprietatea privată a statului, atât timp cât autoritatea competentă şi justiţia refuză să retrocedeze proprietăţi are au aparţinut cultelor religioase".

În replică, deputatul liberal Florin Roman a spus că situaţia de la Romexpo este identică cu aceea a terenurilor care aparţin Academiei Române.

"Aceeaşi situaţie este şi la Academia Română. Dacă consideraţi că e tun imobiliar, la fel este şi în cazul Academiei. Ca liberal voi susţine investiţiile private care generează locuri de muncă, care înseamnă impozit pe venituri şi dezvoltare locală", a precizat Florin Roman.

Legea respectivă a fost aspru criticată şi de reprezentanţii mediului privat de afaceri care sunt membri ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. Aceştia au arătat printr-un comunicat de presă că transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este "profund discriminatoriu faţă de alţi investitori interesaţi de valorificarea potenţialului economic al acestei zone" şi transmite un mesaj de neîncredere în climatul investiţional pe care România îl oferă.

Referitor la contestarea proiectului legislativ, Camera de Comerţ şi Industrie a României a arătat în dese rânduri că transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului din cadrul complexului expoziţional Romexpo şi realizarea proiectului de dezvoltare reprezintă o oportunitate certă pentru statul român, care ar urma să încaseze peste 200 de milioane de euro în cei 5 ani ai perioadei de construcţie şi peste 345 milioane de euro anual în perioada de operare.

Pe terenul respectiv urmează să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România. Investiţia ar include, printre altele, un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară şi un hotel de cinci stele.