CCR: Decizie amânată privind constituţionalitatea legii dării în plată

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, ieri, încă o dată, pentru 16 iunie, pronunţarea cu privire la sesizarea legată de constituţionalitatea legii dării în plată (legea 55/2020).

Dezbaterea cu privire la acest act normativ a avut loc în şedinţa CCR din 20 aprilie, după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecţii de neconstituţionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada) a precizat atunci că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituţiilor bancare, trebuia să existe un aviz al Băncii Naţionale a României pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Avocatul Alexandra Ianul a arătat recent, într-un interviu video acordat ziarului BURSA, că ceea ce este important la această lege este că ea nu presupune ca, atunci când obţine câştig de cauză în instanţă, debitorul să-şi dea casa în locul datoriei, ci judecătorul stabileşte reechilibrarea contractului de credit, prin reducerea cursului, printr-o conversie în lei, etc. Pentru cei care doresc să plătească la o valoare echitabilă ratele bancare, se va solicita soluţia reechilibrării, iar modificarea dispusă trebuie să îndeplinească din punct de vedere formal toate cerinţele, inclusiv partea de convocare a băncii la notar în vederea încheierii actului de dare în plată. Însă tot legea spune că, în situaţia în care nu te prezinţi, notificarea se anulează. Astfel, această lege nu este un instrument prin care doar dai casa băncii, a precizat avocatul Alexandra Ianul.

Legea dării în plată a mai fost supusă unui control a priori de constituţionalitate, în urma unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, a arătat avocatul Gheorghe Piperea.

Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.

Legea 52/2020 care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat prin legea 77/2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul anului 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Noua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.