CCR, DESPRE CAZUL ŞOVA: "Refuzul Senatului de a redacta hotărârea, conflict de natură constituţională"

Actualizare 16:09 Zegrean: "Hotărârea Senatului în cazul Şova va putea fi atacată la CCR"

Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat, astăzi, că hotărârea pe care Senatul trebuie să o adopte în cazul lui Dan Şova va putea fi atacată la CCR, scriu surse din presă.

Augustin Zegrean a precizat că, în prezent, nu este abilitat să califice hotărârea Senatului, adăugând că aceasta rămâne la latitudinea senatorilor.

Întrebat dacă se va ţine cont de prevederile Regulamentului din acel moment sau de Regulamentul modificat ulterior, Zegrean a răspuns: "Se aplică legea de la momentul adoptării actului".

Despre afirmaţia lui Şerban Nicolae potrivit căreia CCR nu poate obliga Senatul să dea o hotărâre, Augustin Zegrean a declarat că, potrivit Constituţiei "hotărârile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial".

"Nu face nicio distincţie Constituţia că Senatul nu este supus acestei obligaţii", a mai arătat Zegrean, referindu-se şi la modificările aduse de Parlament celor două legi de funcţionare, Regulamentul şi Statutul.

Şeful CCR a continuat: "Nu are rost să mai discutăm despre asta. Au hotărât ei, ieri, asta, că este neconstituţional, şi au modificat legea Statutului şi, înainte, Regulamentul".

Tot astăzi, senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat că Senatul a procedat corect în cazul votului din cazul Şova, precizând că "a spune că Senatul a generat un conflict juridic de natură constituţională înseamnă să negi statutul constituţional al Senatului şi al Parlamentului României".

Şerban Nicolae a mai afirmat că a prezentat în faţa Curţii Constituţionale a României punctul de vedere al Senatului, pe marginea sesizării PNL, a celei formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi a celei din partea CSM, în urma votului pe cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova.

(Valentin Busuioc)

---

Actualizare 15:01

Curtea Constituţională (CC) a decis, azi, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului, potrivit surselor din presă.

(A.C.)

------------

Actualizare 13:52 Tăriceanu: " Un nou vot în cazul Şova nu e posibil, indiferent ce decide CC"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spune, în cadrul unui interviu pentru RFI, că votul în cazul lui Dan Şova nu are cum să fie repetat, arătând totodată că Parlamentul are drept suveran legat de încuviinţarea urmăririlor penale sau arestărilor şi nu trebuie să răspundă automat, ca la un "ghişeu de înregistrare a cererii".

Tăriceanu a declarat la RFI: "Nu vreau să anticipez eu deciziile Curţii, ceea ce pot să vă spun este că Parlamentul are un drept suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor. Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat, ca la un simplu ghişeu de înregistrare a cererii, printr-un aviz favorabil. Poate să dea aviz favorabil sau poate să nu dea aviz favorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că acesta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi nu trebuie să ne jucăm cu el. Nu trebuie să considerăm că aceasta este situaţia normală în care se află cineva care este înconjurat de prezumţia de nevinovăţie, să fie trimis automat în spatele gratiilor şi să fie anchetat în stare de detenţie. Există cazuri excepţionale în care încuviinţarea reţinerii preventive este logică, dar nu întotdeauna. La noi, din păcate, această practică a devenit una curentă şi este un lucru reprobabil".

Preşedintele Senatului a susţinut că "un nou vot nu este posibil" în cazul lui Dan Şova, "pentru că legea nu acţionează în niciun caz retroactiv".

"Nu avem cum să mai dăm un vot în cazul domnului Şova. Votul dat în cazul domnului Şova a fost unul perfect legal", a spus el.

Tăriceanu a mai arătat, răspunzând unei întrebări, că votul în cazul Şova nu are cum să fie repetat, indiferent ce decide Curtea Constituţională.

(Alexandru Costea)

--------------

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate miercuri cele trei sesizări formulate de preşedintele Klaus Iohannis, de şeful CSM, Marius Tudose, şi de PNL în legătură cu votul dat de Senat în cazul solicitării de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova.

Cele trei sesizări au fost înaintate instanţei constituţionale după ce senatorii au respins, în 25 martie, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Senatul nu a încuviinţat, atunci, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.

Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "contra", iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat articolul 24, alineatul 4 din Legea nr 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră".

Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu declara la momentul respectiv că plenul Senatului s-a raportat la statut, precizând că acest lucru s-a menţionat de două ori în plen şi "nu a existat niciun comentariu".

Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi "pentru" şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi" se modifică, astfel: "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi".

În 26 martie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi CSM şi Parlament cu privire la omisiunea Camerei şi Senatului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere sau arestare a unui parlamentar.

Şeful statului considera că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie.

"Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor art. 69-72 coroborate cu cele ale art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării", preciza Iohannis.

În acelaşi caz, la CCR a fost depusă şi o sesizare din partea PNL.

"Solicităm să se constate neconstituţionalitatea art. 173 din Regulamentul Senatului, în care se prevede că Senatul decide cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Solicităm CCR să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii, stabilit în conformitate cu articolul 2 din Constituţie, care stipulează că hotărârile se aprobă cu majoritatea deputaţilor sau senatorilor prezenţi", declara, în martie, Ludovic Orban.

Ulterior sesizării PNL, pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis cu 292 de voturi pentru şi un vot împotrivă că urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi la şedinţă.

Pe 30 martie, la CCR a fost depusă şi sesizarea preşedintelui CSM, Marius Tudose, privind soluţionarea posibilului conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea legislativă în cazul lui Dan Şova.

"Preşedintele CSM solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict de natură juridică constituţională între menţionatele autorităţi publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României", preciza CSM.

Marius Tudose arăta că Senatul, chiar şi în condiţiile în care avea norme diferite în propriul Regulament, era obligat să interpreteze corect şi conjugat toate dispoziţiile care reglementau problema majorităţii necesare pentru luarea hotărârii privind cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru al acestei Camere, prin prisma ierarhiei normelor legale şi a principiului priorităţii normelor cu forţă juridică superioară, care, în acest caz, sunt chiar dispoziţiile constituţionale.

"Dacă ar fi interpretat corect normele aplicabile în cazul concret asupra căruia trebuia să se pronunţe, Senatul ar fi trebuit să constate că în cazul lui Dan Şova s-a exprimat în favoarea încuviinţării reţinerii şi arestării acestuia un număr de voturi mai mare decât cel impus de actul normativ cu cea mai mare forţă juridică", se mai arăta în sesizare.

Marius Tudose a cerut CCR dispunerea măsurilor pe care le va socoti necesare şi utile pentru restabilirea ordinii constituţionale şi a echilibrului care trebuie să existe între autorităţile statului şi, în concret, a măsurilor pe care trebuie să le adopte Senatul astfel încât orice cerere transmisă de ministrul Justiţiei de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru al acestei Camere să fie soluţionată cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.