Comisia Europeană (CE) a avertizat România că ar putea declanşa procedura de infringement dacă legea care prevede reducerea salariilor angajaţilor Băncii Naţionale a României nu va fi modificată, întrucât încalcă unele prevederi ale Tratatului Uniunii Europene.
"CE a transmis ambasadorului Mihnea Motoc, şeful Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, o notă în care se arată că, dacă legea privind scăderea salariilor angajaţilor BNR nu va fi modificată, atunci ar putea declanşa procedura de infringement, întrucât încalcă prevederea Tratatului UE privind independenţa financiară a băncilor centrale şi articolul care interzice utilizarea resurselor BNR pentru finanţarea statului", au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.
De asemenea, executivul UE a arătat că scăderea salariilor angajaţilor băncii centrale cu 25% nu este în conformitate cu memorandumul de înţelegere pe care autorităţile române şi l-au asumat recent în cadrul programului de asistenţă financiară semnat cu mai multe instituţii internaţionale.
"Comisia a subliniat că este pentru a doua oară când este posibil ca prevederile Tratatului să fie încălcate, după ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind combaterea evaziunii fiscale", au arătat sursele.
Articolul 123 din Tratatul UE interzice Băncii Centrale Europene şi băncilor centrale ale statelor membre să acorde credite instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, administraţiilor publice centrale, autorităţilor regionale sau locale, celorlalte autorităţi publice, celorlalte organisme sau întreprinderi publice din statele membre.
Interdicţia este inclusă şi în statutului BNR, articolul 7, aprobat prin lege de Parlament.
De asemenea, articolul 123 din Tratat interzice cumpărarea de titluri de creanţă direct de la entităţi publice de către Banca Centrală Europeană sau de către băncile centrale naţionale.
Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, adoptată la finele lunii trecute, prevede scăderea salariilor în sectorul public cu 25%, procentaj aplicat şi în cazul angajaţilor BNR. Sumele obţinute din reducerea salariilor vor fi virate integral la bugetul de stat.
"Comisia a vrut să atragă atenţia autorităţilor că transferul forţat al resurselor financiare ale BNR către stat conduce la finanţarea acestuia, ceea ce este în mod clar interzis de Tratat", au afirmat sursele.
Mai mult, CE a mai subliniat că toate chestiunile legale privind personalul băncii centrale trebuie să fie de competenţa exclusivă a BNR.
"Comisia a transmis ambasadorului că deciziile privind personalul băncii centrale, inclusiv salariile, ţin exclusiv de competenţa Consiliului BNR şi că o lege care transferă această competenţă către stat ar încălca independenţa financiară a băncii centrale", au arătat sursele.
Articolul 130 din Tratatul UE arată că în exercitarea competenţelor şi în îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate şi prin Statutul SEBC şi al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism.
"Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi să nu încerce să influenţeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea misiunii lor", se mai spune în articol.
Potrivit statului Băncii Naţionale, salariile angajaţilor sunt plătite din resursele proprii ale instituţiei.
Decizia Guvernului de a reduce salariile angajaţilor BNR a fost criticată, la începutul lunii iulie, şi de Banca Centrală Europeană, care a arătat că este o finanţare directă a deficitului bugetar de către banca centrală şi a recomandat modificarea legii.
Scăderea salariilor angajaţilor din sectorul public cu 25% face parte din pachetul de măsuri asumate de Guvern pentru respectarea ţintei de deficit bugetar stabilite cu FMI, de 6,8% din PIB pentru 2010.