Ce schimbă amânarea cu 3 / 6 luni a liberalizării pieţei de gaze şi energie electrică?

Premierul României a anunţat intenţia de a prelungi plafonarea preţului la gaze şi energie electrică cu 3-6 luni, alături de măsuri necesare pentru pregătirea reliberalizării pieţei.

Asociaţia Energia Inteligentă a ridicat întrebări legate de pregătirea pentru reliberalizarea pieţei. Răspunsurile sunt negative: consumatorii, furnizorii şi instituţiile de stat nu sunt pregătiţi pentru această reliberalizare.

În comunicatul remis redacţiei, se subliniază că o piaţă liberă presupune încredere, cunoştinţe, iniţiativă, concurenţă şi preţuri corecte, stabilite în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, se face referire la separarea activităţilor (transport, distribuţie, înmagazinare) şi la un număr mare de furnizori care se concurează pe baza calităţii, serviciilor şi preţului. În acest context, amânarea prelungirii plafonării preţurilor este considerată o măsură binevenită.

AEI subliniază că amânarea prelungirii plafonării preţurilor este acceptabilă doar dacă se realizează o pregătire adecvată pentru reliberalizarea pieţei. Altfel, riscul este ca situaţia să rămână neschimbată, aşa cum s-a întâmplat în primăvara anului 2024, când plafonarea preţurilor a fost prelungită cu un an "în vederea pregătirii liberalizării pieţei", dar fără ca Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să prezinte un program concret de pregătire a consumatorilor pentru acest proces.

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) subliniază că orice amânare a plafonării preţurilor, în lipsa unei pregătiri adecvate pentru reliberalizarea pieţei de gaze şi energie, este insuficientă. Aceştia consideră că amânarea cu 3 luni poate fi o opţiune bună doar dacă pregătirea pieţei este realizată corespunzător, având în vedere că preţurile la gaze vor fi mai mici, iar consumul va scădea semnificativ, facilitând tranziţia către o piaţă liberă. Totuşi, există o dilemă legată de cine va suporta compensarea facturilor pentru această perioadă, având în vedere că furnizorii sunt deja "amânaţi" cu plata compensaţiilor la facturile de gaze şi energie.

În schimb, amânarea cu 6 luni nu este considerată o soluţie bună, deoarece se va ajunge într-o perioadă cu preţuri mai ridicate şi cu consumuri mai mari, ceea ce ar face tranziţia mult mai dificilă.

Impactul asupra bugetului de stat în cazul menţinerii plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică ar putea fi semnificativ, conform estimărilor. Dacă preţul la producător rămâne plafonat şi se menţine plafonul la consumatorii casnici, impactul bugetar pe partea de gaze ar fi de aproximativ:

-78 milioane de euro pentru o plafonare de 3 luni, echivalentul sumei necesare pentru creşterea pensiilor din ianuarie 2025,

-117 milioane de euro pentru o plafonare de 6 luni,

-784 milioane de euro pentru o plafonare de 12 luni.

În ceea ce priveşte energia electrică, impactul asupra bugetului de stat ar fi de aproximativ:

-54 milioane de euro pentru o plafonare de 3 luni,

-100 milioane de euro pentru o plafonare de 6 luni,

-200 milioane de euro pentru o plafonare de 12 luni.

Aceste costuri se adaugă unui posibil risc de penalităţi pentru România în urma procedurii de infringement legată de neliberalizarea pieţei de energie, care ar putea atrage amenzi considerabile. În plus, amânarea liberalizării ar putea întârzia investiţiile din PNRR, ce se ridică la până la 10 miliarde de euro în granturi.

Mai mult, Curtea Constituţională a decis că supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, prin contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, introdusă în 2022, încalcă Legea fundamentală a ţării, iar aceşti bani vor trebui returnaţi, adăugând o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.