CEC Bank, întinerită

Casa de Economii şi Consemnaţiuni, cea mai veche bancă de economii din România, cu o istorie de 144 de ani, şi-a lansat ieri noua identitate, un blazon verde cu frunză de stejar, în mijlocul sintagmei CEC Bank. Lansarea noii identităţi a CEC a avut loc în prezenţa premierului Călin Popescu Tăriceanu, a guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi a ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. CEC, întemeiată în 1864, este singura instituţie financiară din România la care acţionarul unic este statul, după suspendarea procesului de privatizare în decembrie 2005. Banca se află în proces de reorganizare de peste doi ani, iar aceasta trebuie să se încheie cu schimbarea imaginii băncii. Banca îşi menţine numele, unul dintre cele mai cunoscute "branduri" româneşti. Instituţia financiară are o reţea de 1.400 de unităţi. CEC Bank va cheltui sume importante pentru schimbarea imaginii, ce se vor materializa prin reamenajarea a circa 600 de unităţi (45 milioane de euro) dar şi pentru promovarea noii imagini şi a unor produse noi ce vor fi lansate în acest an (5,56 milioane de euro). Până la sfârşitul anului 2010 toate unităţile băncii (în prezent 564 unităţi la oraşe şi 840 unităţi la sate) vor fi reamenajate integral.

CEC Bank are ca obiectiv pentru următorii doi ani creşterea cotei de piaţă cu 1-2 puncte procentuale, de la 4,2% în prezent, la 5-6% după valoarea activelor, a declarat, ieri, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC. În opinia domniei sale, ca să recupereze cota de piaţă pierdută, CEC Bank trebuie să aibă un ritm de creştere peste trei ori faţă de restul băncilor. Pentru anul 2008, CEC Bank şi-a propus creşteri de activitate peste nivelul preconizat de creştere a sistemului bancar: 48% creşterea portofoliului de credite şi 41% majorarea portofoliului de depozite de la clientela nebancară.

CEC se va concentra, în principal, pe realizarea obiectivelor strategice anunţate pentru faza întâi de dezvoltare, până în 2009, şi anume modernizarea şi eficientizarea băncii.

Potrivit Strategiei de dezvoltare a CEC pentru perioada 2007 - 2011, "până în 2011, CEC trebuie să fie lider pentru operaţiunile bancare desfăşurate de populaţia României şi aferente activităţilor economice din zona rurală şi urbană, cu sub 50.000 locuitori.

Pe termen lung, CEC trebuie să devină o bancă comercială universală puternică, un competitor real pe toate segmentele pieţei bancare (retail, IMM-uri, finanţarea activităţilor agricole şi chiar a marilor corporaţii)".

Prezent la eveniment, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că, odată cu schimbarea numelui CEC, are loc încheierea procesului de restructurare a sistemului bancar început în 1990: "Acest rebotez şi această renaştere cred că simbolizează sfârşitul reformei bancare începută în "90".

Profit de 42 milioane lei, în primul trimestru 2008

CEC Bank a avut în primul trimestru un profit brut de 42 milioane lei, la un total de active de 11,48 miliarde de lei (aproape 3 miliarde euro). Creditele şi depozitele CEC au înregistrat o dinamică apropiată, crescând cu aproximativ 9%. Împrumuturile acordate de CEC au urcat la 5,7 miliarde lei, în timp ce depozitele au ajuns la 9,6 miliarde lei.

De asemenea, statul român a hotărât majorarea capitalului social al CEC cu suma de 69,5 milioane lei, rămasă după repartizarea pe destinaţiile legale a profitului realizat în 2007.

Preşedintele Radu Graţian Gheţea a declarat că CEC Bank se va orienta puternic spre rularea creditelor europene, subliniind că 12% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice sunt credite pentru agricultură: "Peste 80% din cei îndreptăţiţi să primească subvenţia la hectar au venit la CEC, pentru accesarea fondurilor necesare amenajării terenurilor agricole. 400.000 de hectare au fost amenajate cu bani de la CEC".

• Tăriceanu: Eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec

Eşuarea privatizării Casei de Economii şi Consemnaţiuni nu a fost un eşec, ci a reprezentat o nouă provocare şi oportunitatea CEC de a deveni o bancă destinată nevoilor unor categorii cât mai largi, a declarat ieri prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, cu prilejul lansării noului "brand" al instituţiei.

"Pentru mine, eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec. Am crezut că este o nouă provocare", a declarat premierul Tăriceanu.

Şeful Executivului a arătat că nu s-a îndoit nicio clipă că privatizarea CEC ar fi fost o operaţiune reuşită pentru noul proprietar, care s-ar fi preocupat mai mult decât orice de realizarea profitului. Tăriceanu a adăugat că CEC nu ar fi reuşit să răspundă însă unor aşteptări din partea clienţilor obişnuiţi, persoane fizice, mici întreprinzători şi din partea celor din mediul rural. Premierul a precizat că, în urma renunţării la privatizarea CEC, s-a sfătuit cu ministrul Finanţelor din vremea respectivă, Sebastian Vlădescu, şi cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, căzând cu toţii de acord că CEC se poate angaja într-un proiect ambiţios. Astfel, s-a ajuns la concluzia că CEC poate renaşte dintr-o "instituţie care mergea la vale" şi poate avea un viitor care să răspundă cât mai multor categorii de potenţiali clienţi: "Avem într-adevăr nevoie de o bancă care să poată să răspundă nevoilor din mediul rural, nevoilor din zona oraşelor de mici dimensiuni, unde băncile mari nu au intrat. Avem nevoie de o bancă pentru oamenii care au venituri mai modeste şi care, probabil, în momentul în care s-ar duce la o bancă foarte pretenţioasă, foarte elegantă, s-ar simţi uşor apăsaţi de ceea ce văd împrejur (şi poate de bunăstarea unora, pe care o afişează în mod ostentativ şi în mod deloc elegant) şi vor să se ducă undeva unde să fie bine primiţi şi să se simtă în siguranţă şi să-şi poată încredinţa depunerile", a spus premierul Tăriceanu. El a menţionat că este nevoie de o bancă care să poată să răspundă nevoilor de consum pentru foarte mulţi dintre cei care îşi doresc un trai mai bun, să-şi cumpere o casă sau o maşină.

Acesta a apreciat că derularea programelor de dezvoltare rurală, care vor fi finanţate până în 2013 cu fonduri totale de zece miliarde de euro, constituie o bună şansă "pentru CEC, ca pentru orice altă bancă".

"Dacă CEC va reuşi să-şi taie o felie cât mai importantă din acest tort, cu atât mai bine. Cred că acest lucru va contribui în mod esenţial la consolidarea şi aşezarea solidă şi evident că îi va aduce şi profituri pe măsură", a declarat premierul.

• Gheţea: CEC vrea să intre într-un parteneriat cu BERD, care nu presupune intrarea în acţionariat

CEC Bank ar putea intra într-un parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care nu va presupune, însă, intrarea instituţiei în acţionariatul băncii, a spus ieri preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea. Domnia sa a confirmat că au fost purtate discuţii cu BERD "pentru o implicare a acesteia în atingerea obiectivelor strategice ale CEC".

"Nu aş vrea ca prin asta să se traducă că BERD devine acţionar al CEC sau că se repetă istoria cu BCR în perioada în care BERD a participat la capitalul BCR. E vorba de un parteneriat între CEC şi BERD care trebuie să corespundă obiectivelor strategice ale băncii", a declarat Gheţea.

"Parteneriatul cu BERD ar putea presupune acordarea de linii de finanţare sau de împrumuturi subordonate şi nu este vorba, deocamdată, de intrarea în acţionariatul CEC a instituţiei, însă acesta ar putea fi un plan pe termen mai lung", a explicat Gheţea.

Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat ieri, la lansarea noii imagini a CEC, că statul român, acţionarul unic al băncii, ia în calcul listarea la bursă a CEC Bank, dar acest lucru nu se va întâmpla în 2008, deoarece guvernul se concentrează în prezent pe listarea Nuclearelectrica.

• Vosganian: Din cauza garanţiei de stat, CEC a intrat într-o competiţie incorectă cu alte bănci

Casa de Economii şi Consemnaţiuni a intrat într-o competiţie incorectă cu alte bănci, din cauza garanţiei de stat, care i-a impus o limitare la nivelul angajării în economii, a declarat, ieri, ministrul de Finanţe, Varujan Vosganian, cu ocazia lansării noii imagini a CEC: "CEC a fost forţat doar către ceea ce ştia să facă în perioada comunistă, către populaţie, îngrădindu-i-se, prin lege, capacitatea de a se implica în economii. Asta a făcut ca, la nivelul cotei de piaţă, CEC să aibă o proporţie din ce în ce mai mică", a spus Vosganian.

Ministrul de Finanţe a precizat că banca de stat nu a avut niciodată nevoie să apeleze la garanţia statului român, deşi putea beneficia de aceasta. Vosganian a prezentat o scurtă evoluţie a sistemului bancar românesc, precizând că, în anul 2000, totalul creditelor angajate nu depăşea 10%, în 2004, a ajuns la aproximativ 20%, pentru ca, până-n 2008, să se dubleze, ajungând la 40%.