CECCAR susţine menţinerea pragului de 500.000 euro pentru regimul de impozitare al veniturilor microîntreprinderilor

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenţilor responsabili cu elaborarea politicilor economice şi fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate şi pe experienţa vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanţa esenţială a menţinerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, ci şi facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil şi eficient, care să promoveze creşterea economică şi stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înţelegerea profundă a politicilor fiscale şi a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creşterii economice şi durabilităţii devine esenţială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei ţări. Recent, anumite discursuri din spaţiul public şi recomandări promovate de autoproclamaţi "specialişti" sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal, se arată în comunicat.

În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă şi potenţial înşelătoare a politicilor economice şi fiscale. Într-o lume în care algebra se întâlneşte cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag - 15,75% marjă de profit net - îşi face apariţia ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeaşi sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiţii de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meşteşuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri, se menţionează în comunicat.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulţi antreprenori din multe industrii, şi nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesionişti contabili - cei care înţelegem şi vorbim limbajul afacerilor -, simţim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată şi informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicaţiile acestui punct de referinţă, ţinând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat şi informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori şi părţile interesate, se precizează în comunicat.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esenţial al performanţei financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net, este notat în comunicat.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcţie de industrie, dimensiunea afacerii şi eficienţa operaţională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicţie cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri, conform comunicatului.

Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepţii (exemplu: bănci - 30,89%, petrol/gaze producţie şi exploatare - 28,26%, petrol/gaze distribuţie 23,59%, software (divertisment) - 20,35%, software (sisteme şi aplicaţii) - 19,14%, tutun - 27,52%, transport feroviar - 23,52%). Şi pentru a ne convinge că această situaţie nu este una particulară pentru jurisdicţia SUA, am apelat la inteligenţa artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) şi real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%, potrivit comunicatului.

Or, în condiţiile existenţei acestor evidenţe, cum poate fi susţinută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat "paradisul avantajelor fiscale"? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăşi valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcţie de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit, informează comunicatul.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esenţială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective şi analizelor aprofundate bazate pe ştiinţă. Şi totuşi, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susţină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor, se arată în comunicat.

În esenţă, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entităţile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporţional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referinţă marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depăşeşte 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reuşesc să fie la fel de profitabile şi în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care îşi generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelaţie. Sau nu. Doar cei care deţin astfel de informaţii ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de "peanuts" fiscale, ci că folosim busola competenţei pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat, se menţionează în comunicat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care deţin microîntreprinderi, putem confirma că aceştia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă şi elimină factori care pot genera creşterea costurilor. Aceasta chiar în condiţiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care îşi desfăşoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%, se precizează în comunicat.

Un astfel de sistem elimină complexitatea şi incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permiţându-le antreprenorilor să se concentreze pe creşterea şi dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislaţiei fiscale complexe şi să facă faţă tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar şi uşor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci şi conformarea fiscală şi transparenţa. Un sistem fiscal simplificat este esenţial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleşite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică şi socială, este notat în comunicat.