Cel puţin 9 state UE susţin instituirea unor sancţiuni împotriva Belarusului

Cel puţin nouă state membre ale UE şi Comisia Europeană au cerut instituirea de noi sancţiuni împotriva Belarusului în urma alegerilor prezidenţiale contestate de opoziţie şi a represiunii care continuă împotriva manifestanţilor ce protestează faţă de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează vineri Reuters, preluată de Agerpres.

Polonia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia şi Danemarca au cerut într-o scrisoare comună "măsuri restrictive împotriva oficialilor" responsabili pentru desfăşurarea alegerilor încheiate cu realegerea lui Lukaşenko cu circa 80% din voturi şi pentru violenţele împotriva protestatarilor.

"Trebuie să găsim un echilibru atent între presiune şi dialog cu preşedintele Belarusului, Lukaşenko. Considerăm că UE trebuie să-şi asume rolul de mediator cât mai rapid posibil", mai notează aceste state în scrisoare.

Germania, Austria şi Suedia ceruseră deja sancţiuni imediate.

Potrivit unor surse diplomatice, ţara cea mai sceptică este Ungaria, care anterior a cerut ridicarea sancţiunilor europene împotriva Minskului.

Orice decizie a UE privind sancţiunile necesită unanimitatea statelor membre. Vineri are loc o reuniune extraordinară a Consiliului Afaceri Externe al UE, la care va fi discutată posibilitatea impunerii unor măsuri restrictive ca reacţie, printre altele, la violenţa faţă de manifestanţii paşnici şi arestările arbitrare, dar o decizie privind eventuale sancţiuni europene împotriva Belarusului este aşteptată mai târziu în cursul acestei luni.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter: "Avem nevoie de sancţiuni suplimentare împotriva celor care au încălcat valorile democratice şi încalcă drepturile omului în Belarus. Sunt încrezătoare că discuţiile de astăzi vor demonstra sprijinul nostru puternic pentru drepturile poporului din Belarus la libertăţi fundamentale şi democraţie".

Primele sancţiuni europene împotriva Belarusului au fost adoptate în 2004 şi intensificate în 2011 pentru încălcarea drepturilor omului şi a standardelor democratice, inclusiv fraude electorale. Multe dintre sancţiuni au fost ridicate după ce Lukaşenko a eliberat deţinuţi politici în 2016. Dar au rămas în vigoare un embargou asupra armelor şi sancţiunile împotriva a patru oficiali pentru neelucidarea dispariţiei a doi politicieni de opoziţie, precum şi a unui om de afaceri şi a unui jurnalist.

Eventuale noi sancţiuni ale UE vor lua cel mai probabil forma unor interdicţii de călătorie şi îngheţări de active individuale, potrivit Reuters.

Conform rezultatelor oficiale definitive ale scrutinului anunţate vineri, Aleksandr Lukaşenko a obţinut 80,1% din voturi, iar opozanta Svetlana Tihanovskaia 10,12 %, a consemnat EFE.

Lukaşenko va putea astfel să exercite al şaselea mandat prezidenţial consecutiv. Opoziţia şi cancelariile occidentale nu recunosc victoria sa, el fiind în schimb felicitat de preşedinţii rus şi chinez ,Vladimir Putin şi Xi Jinping.

Svetlana Tihanovskaia s-a refugiat în Lituania vecină, de unde vineri a difuzat o declaraţie în care şi-a proclamat victoria în alegeri. Lukaşenko a respins cererea contracandidatei sale de a-i ceda "voluntar" puterea şi a pus pe seama ingerinţelor externe protestele antiguvernamentale care continuă din seara alegerilor.

Circa 7.000 de protestatari au fost arestaţi de atunci, dintre care aproximativ 2.000 au fost eliberaţi în ultimele ore, în urma presiunilor internaţionale şi denunţurilor despre abuzuri şi acte de tortură.