Cele mai mari pieţe bursiere din lume: anul 1900 vs. 2023

• Dacă în 1900, Bursa din Londra reprezenta 24,2% din capitalizarea de piaţă globală, urmată fiind de SUA, cu 14,5%, în 2023 conduce piaţa americană, cu o cotă de peste 60%

Începând cu anul 1900, Regatul Unit a reprezentat aproape un sfert din capitalizarea globală de piaţă, conform visualcapitalist.com, care a realizat un clasament în domeniu, în funcţie de ţară, acoperind anii 1900 şi 2023.

Datele pentru 1900 provin din baza de date DMS, accesată prin intermediul UBS Global Investment Returns Yearbook 2024, iar cifrele pentru 2023 au la bază raportul FTSE Russell All-World Index Series Monthly Review (decembrie 2023).

Potrivit sursei citate, Bursa de Valori din Londra (LSE), fondată în 1801, este una dintre cele mai vechi burse din lume, dar nu la fel de veche precum Bursa de Valori din New York (NYSE), care a fost deschisă în 1792. Companiile majore care se tranzacţionau la LSE în 1900 erau implicate în principal în operaţiuni de căi ferate, finanţe şi resurse naturale.

La acel moment, LSE reprezenta 24,2% din capitalizarea de piaţă globală, urmată fiind de pieţele din SUA, cu 14,5%, Germania (12,6%), Franţa (11,2%), Rusia (5,9%), Austria (5%), Belgia (3,4%), Australia (3,4%), Africa de Sud (3,2%), Olanda (2,5%), Italia (2%). Per ansamblu, ţările europene reprezentau peste 67% din capitalizarea pieţei globale în 1900.

Analizând datele din 2023, putem vedea că multe s-au schimbat de atunci. 123 de ani mai târziu, SUA se poziţionează ferm ca cea mai mare bursă din lume, cu 60,5%, conform cifrelor analizate. Cota Americii în capitalizarea de piaţă globală a crescut, astfel, cu 46 de puncte procentuale, SUA găzduind în prezent şase din cele şapte companii cu valori de piaţă de trilioane de dolari.

În acest interval de timp, putem observa că ţări asiatice precum Japonia, China şi India au devenit pieţe majore de acţiuni. Conform aşteptărilor, China şi India vor deveni cele mai mari două economii din lume până în 2075 şi, ca urmare, dimensiunea pieţelor lor de valori ar putea creşte semnificativ. În privinţa capitălizării globale de piaţă, Japonia ocupa locul al doilea în 2023 (6,2%), urmată fiind de Marea Britanie (3,7%), China (2,8%), Franţa (2,8%), Canada (2,5%), Elveţia (2,4%), Germania (2,1%), Australia (2%), India (2%), Taiwan (1,7%), Coreea de Sud (1,4%).

• Goldman Sachs şi-a redus estimările privind probabilitatea unei recesiuni în SUA

Analiştii firmei de brokeraj Goldman Sachs şi-au revizuit estimările privind o posibilă intrare în recesiune a SUA în următoarele 12 luni până la 20%, de la 25% anterior, după cele mai recente date statistice referitoare la solicitările iniţiale de ajutoare de şomaj şi vânzările cu amănuntul, transmite Reuters, conform Agerpres.

La începutul lunii, aceeaşi firmă de brokeraj a crescut şansele de recesiune în SUA, de la 15% până la 25%, după ce rata şomajului a urcat în luna iulie până la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, ceea ce a declanşat îngrijorări referitoare la o posibilă recesiune.

"Acum am redus probabilitatea de la 25% până la 20%, în principal ca urmare a faptului că datele pentru luna iulie şi începutul lunii august, date publicităţii după 2 august, nu arată semne de recesiune", susţine Jan Hatzius, economist-şef la Goldman Sachs, menţionând: "O expansiune continuă ar face economia americană să arate mai mult ca celelalte economii din G10, în cazul cărora regula Sahm s-a menţinut la mai puţin 70%".

Datele privind solicitările iniţiale de alocaţii de şomaj, publicate joia trecută, arată că numărul americanilor care au depus cereri pentru alocaţii de şomaj în săptămâna anterioară a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultima lună, în timp ce alte date publicate în aceeaşi zi au arătat că vânzările cu amănuntul au înregistrat, în luna iulie, cea mai mare creştere din ultimele 18 luni.

Jan Hatzius a subliniat că dacă raportul privind rata şomajului în luna august va arăta "rezonabil", Goldman Sachs îşi va revizui estimările privind riscul unei recesiuni în SUA la 15%. Economistul îşi menţine punctul de vedere că Rezerva Federală va reduce dobânda de bază cu 25 de puncte de bază, la reuniunea din septembrie, dar nu a exclus o reducere cu 50 de puncte de bază dacă raportul privind rata şomajului va fi sub aşteptări.