Cerealele, plasamente preferate de investitori pe timp de criză

• Maxim istoric pentru preţul cerealelor

• Investitorii preferă să-şi plaseze capitalul în cereale, în condiţiile în care alte plasamente, precum valutele, nu mai sunt atât de atractive în vremuri de criză

• Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără: "Deocamdată nu sunt distorsiuni pe piaţa internă"

• Producătorii: "Vor urma scumpiri la alimente"

Materiile prime agricole tind să devină plasamentele preferate ale investitorilor, după ce preţul acestora a continuat să crească, de la seceta din vară, care a redus producţiile agricole ale Federaţiei Ruse şi ale Kazahstanului, până la anunţul recent al Departamentului Agricol din SUA, care dă ca sigură, anul acesta, o diminuare a producţiei de cereale a ţării, unul dintre cei mai mari producători agricoli de pe mapamond.

Preţurile unor cereale au atins, recent, nivelurile maxime istorice ale ultimilor doi ani, în numai două sesiuni bursiere la Chicago, preţul porumbului crescând cu 15%, cel al grâului cu 10%, iar cel al boabelor de soia cu 11%, în contextul în care Rusia a sistat exporturile de cereale, iar analiştii au revizuit, în scădere, prognozele privind producţia mondială, la grâu corecţia fiind de 1,8%, de la 177,79 milioane tone, la 174,66 milioane tone.

Preţurile record din marile pieţe internaţionale dar şi procesul controlat de devalorizare a unor monede naţionale i-au determinat pe producătorii agricoli să prefere exporturile, iar oportunitatea de afaceri nu a fost ignorată nici de către investitorii care au preferat să-şi plaseze capitalul în cereale, în condiţiile în care alte plasamente, precum valutele, nu mai sunt atât de atractive în vremuri de criză.

Seceta şi speculatorii au fost scoşi drept principali responsabili pentru creşterea cotaţiilor materiilor prime agricole, dar analistul economic Călin Rechea susţine că problema trebuie privită mai în profunzime: "Marile bănci centrale au dus o politică de devalorizare a monedelor naţionale ca să încurajeze exporturile. În aceste condiţii sunt investitori care, ca să se protejeze faţă de avalanşa monetară fără precedent, au preferat acest gen de plasamente. Cine dă vina pe speculatori evită să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia creată".

De asemenea, sunt voci care sus-ţin că marile fonduri de investiţii au preferat plasamentele în cereale - care îşi vor găsi mereu un cumpărător ţinând cont de nevoile biologice - şi de teama că ar putea urma un nou val de criză care ar putea să-i surprindă în off-side, cu investiţii în plasamente mai riscante, cu risc de devalorizare mai ridicat.

• Ce se întâmplă în ograda noastră

Autorităţile noastre susţin că situaţia tumultoasă de pe plan extern nu va influenţa semnificativ mersul pieţei interne pe motiv că ţara noas-tră are, anul acesta, o producţie agricolă bună, care poate să asigure necesarul de consum intern dar şi exporturile.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, pentru ziarul BURSA: "Deocamdată nu sunt dis-torsiuni pe piaţa internă. Noi avem o producţie agricolă bună care asigură necesarul de consum şi exporturile. Cert este că nu ştiu ce va fi pe viitor, dacă vor apărea distorsiuni sau nu. Eu nu am să militez pentru interzicerea exporturilor de cereale. Discuţia iscată despre preţurile la alimente nu este o consecinţă a majorării TVA, ci a problemelor care apar în circuitul comercial. Mă refer aici la taxele şi adaosurile care apar în magazine la preţurile produselor alimentare".

Statisticile Ministerului Agriculturii confirmă că ţara noastră a avut, anul acesta, producţii agricole bune. Producţia totală la grâu este de 5,7 milioane de tone, cu 500.000 de tone mai mult faţă de cea din 2009, cea de orz şi orzoiacă de 1,25 milioa-ne de tone, faţă de 1,82 milioane tone, cât s-au obţinut în 2009, iar la porumb estimările arată că vom avea o producţie de 9,4 milioane de tone, cu circa 2 milioane de tone mai mult faţă de producţia din anul anterior, de 7,98 milioane de tone.

Ministrul Agriculturii a mai susţinut, recent, într-un comunicat, că "nu este de acord şi nu va promova niciodată o politică de creştere a preţurilor produselor agro-alimentare care, în acest moment, este nejus-tificată" şi că, deşi preţul la materia primă a crescut, "există suficiente rezerve în costuri - de la procesator până la raft - care să nu modifice preţurile de vânzare către consumatori".

• Producătorii anunţă scumpiri la alimente

Producătorii noştri dau ca sigur însă scumpiri la alimente în perioada următoare, în condiţiile în care, susţin ei, aproximativ 70% din preţul final al produselor agro-alimentare este reprezentat de preţul materiilor prime. "În condiţiile în care 60%-70% din preţul produselor finite îl reprezintă costurile cu materia primă, orice majorare de preţ a materiilor prime poate să ducă la o creştere a preţurilor la produsele alimentare", ne-a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, care nu a avansat, însă, şi cu cât vor creştere preţurile la alimente.

Dacă procesatorii sunt ceva mai circumspecţi, refuzând să avanseze scenarii privind creşteri de preţ şi de teama unor amenzi din partea Consiliului Concurenţei pentru o posibilă influenţare a preţurilor, fermierii spun că preţurile mai mari ale materiilor prime vor genera scumpiri la alimente de până la 25%.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din Ro-mânia, Viorel Matei, consideră că scumpirea alimentelor va fi pusă pe seama că preţurile materiilor prime, TVA şi inflaţia au crescut, dar şi că unii producători au preferat să exporte cereale, care apoi, au fost importate pe alte canale la preţuri mai mari.

ONU: Securitatea alimentară nu este o problemă în 2010