English
CFO Conference, desfăşurată la Bucureşti, a avut ca temă principală identificarea strategiilor prin care directorii financiari pot răspunde incertitudinilor economice, pot asigura stabilitatea organizaţională şi pot sprijini obiectivele de dezvoltare ale companiilor, în contextul provocărilor macroeconomice actuale, potrivit unui comunicat emis redacţiei.
Organizată de BusinessMark pe 28 martie 2025, conferinţa a adus pe scenă 18 lideri din departamentul financiar, ce au împărtăşit participanţilor din practicile prin care pot promova o cultură a adaptabilităţii, strategii şi structuri organizaţionale flexibile pentru a face faţă complexităţii aduse de volatilitate şi schimbare.
Alina Popa, CFO, OMV Petrom , a deschis prima sesiune a evenimentului vorbind despre procesul de simplificare ca direcţie strategică a companiei.
"Focusul nostru s-a mutat din zona de cifre spre zona de oameni. Avem 10.000 de angajaţi şi trei segmente de activitate. Viitorul este legat de o strategie de transformare şi un obiectiv de emisii de carbon reduse. Investim în regenerabile, în biocombustibil. Undeva la o treime din investiţiile noastre sunt în resurse regenerabile. Competenţele tehnice, dar şi cele digitale, cât şi soft skill, vor fi diferite în viitor. Avem programul «Skills of the Future», prin care colegii noştri au un plan clar de dezvoltare. Celălalt proiect se numeşte «Connected». Prin acesta, încurajăm colaborarea, încurajăm legătura strânsă dintre oameni. Ne uităm şi la simplificarea proceselor şi digitalizarea funcţiei financiare. Avem credinţa că este absolut inutil să eficientizezi sau să digitalizezi un proces care nu ar trebui să existe deloc. Înainte să începem să ne apucăm de optimizări, ar trebui să ne întrebăm dacă chiar ne este necesară această activitate. Procesele noastre sunt foarte lungi şi greu de optimizat, astfel că fiecare pas trebuie să aibă sens", a spus ea.
În continuare, Cristian Ungureanu, CFO, Executive Board Member, Brico Depôt Romania a susţinut o prezentare cu titlul: "Change Readiness & Strategic Adaptive Dynamics".
"Finance, astăzi, înseamnă business, iar business înseamnă risc. Aceste riscuri rămân în cadrul companiei, iar noi trebuie să ne adaptăm. Riscul înseamnă o schimbare, însă trebuie să îl transformăm într-o oportunitate. Pentru aceasta, trebuie să ne pregătim mental, să fim acolo, să creăm competenţe, să avem grijă de oameni, să îi motivăm. Datele pe care le avem sunt din ce în ce mai multe şi trebuie să vedem care sunt relevante şi care nu sunt relevante pentru business. Dacă ne gândim la un singur magazin, avem un număr foarte mare de date. Trebuie să înţelegem cine este clientul nostru şi cum putem cuantifica aceste date, cum să ne pregătim pentru schimbare. Cum putem genera valoare, noi, ca zonă financiară? Putem folosi datele, putem folosi lucrurile care ne impactează, astfel încât, într-un mod structurat, să le prezentăm şi să înţelegem opţiunile care funcţionează cel mai bine. Trebuie să învăţăm, să ne pregătim, pentru a putea face faţă unor incertitudini de viitor. Viteza cu care se întâmplă lucrurile nu mai poate fi gestionată manual - avem nevoie de aceste sisteme tehnologice care să ne ajute. Zona de financial controlling este un must, trebuie să existe, mai ales pentru procesele noi. Trebuie să ai procese şi proceduri in place, dar să fie simplificate, pentru că, dacă construieşti pe o bază rigidă, construieşti cu multe costuri", a spus el.
Un alt subiect abordat în cadrul sesiunii a vizat acţiunile SUA în materie fiscală şi motivele probabile care au generat aceste acţiuni, abandonarea de către SUA a posibilităţii adoptării Pillar 1 si 2, bătălia tarifelor SUA-UE/China/Canada/Mexic şi posibilele consecinţe fiscale şi economice pentru EU/România.
Astfel, Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener, BDO România, a explicat: "Noi, Uniunea Europeană, facem comerţ cu bunuri şi servicii de 1.6 trilioane de dolari cu Statele Unite. Suntem deficitari - importăm mai multe servicii din SUA decât exportăm. Ce avantaj are SUA din asta? La bunuri, putem pune taxe vamale, însă la servicii nu putem, pentru că nu ne lasă tratatele şi pentru că nu se transportă. Cu toate acestea, Europa a introdus, în 2018, o taxă digitală, contrar tratatelor. Cum a început «cearta» Digital Service Tax (DST), în timpul administraţiei Obama: Franţa şi alte ţări europene au decis că giganţii tehnologici americani nu plătesc taxe în ţările de consum ale serviciilor (target Google şi Facebook). S-a propus aplicarea unui DST, calculat ca procent din veniturile publicitare globale atribuibile consumatorilor din ţările respective. Administraţia Obama nu a reacţionat si nu a impus tarife în contrapartidă. UE a convins OCDE să rezolve bătălia DST (vizând giganţii tehnologici din SUA). Pentru giganţii tech în care consumul serviciilor digitale se face în mod majoritar în altă ţară, baza de impozitare a CIT din ţara producătoare se scade şi se adaugă la ţara consumatoare. Urmau să fie revizuite toate DTT. Nu s-a ajuns la un consens pentru introducerea Pillar 1 (deşi recent OECD a menţionat ca se vor continua negocierile). Multe ţări au menţinut DST (aproximativ. 30), altele l-au întrerupt până în ianuarie 2026/2027. Romania nu a introdus DST. În 20 ianuarie, Trump a anunţat că iese din Global Tax Deal. Trebuia să vină un raport cu ţările neprietenoase din Pillar 2, însă nu a venit. Sunt 100 de ţări care au introdus Pillar 2. Prin acest raport, Trump ar trebui să afle pe cine taxează mai mult şi pe cine lasă în pace."
Theodor Artenie, Counsel, Head of Tax, Kinstellar, a prezentat modificările fiscale aşteptate în a doua jumătate a anului 2025 şi 2026, plecând de la raportul Băncii Mondiale şi nu numai.
"E bine să ne uităm puţin în viitor bazându-ne pe informaţiile pe care le avem. Din păcate însă, într-o societate care se mişcă foarte repede, nu ştiu cât timp avem pentru gândire critică şi pentru a verifica aceste informaţii. De exemplu, în Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu din octombrie 2024, nu se vorbeşte despre creşteri de taxe, despre impozit progresiv, despre TVA, despre accize, ci se spune doar că trebuie să creştem veniturile bugetare. România a propus ca, din 2024 până în 2025, procentul din PIB pentru impozitul pe venit să crească de la 2.8 la 4%. E interesant şi din ce va creşte? Dacă ne uităm la TVA, ar trebui să crească de la 6.8% la 7.3% în 2026 faţă de 2025. Rămânem cu aceeaşi întrebare... Din ce? Pe de altă parte, în Raportul Băncii Mondiale din 2023, România a primit foarte multe recomandări pentru toate zonele de impozitare.
În ceea ce priveşte impozitele pe proprietate, se pare că aceste recomandări vor fi implementate chiar de la 1 ianuarie 2026 când se doreşte ca baza de impunere să fie stabilită prin raportare la valoarea de piaţă. Cum va fi stabilită această valoare? Prin grilele notarilor, conform textului de lege existent. Nu ştiu dacă avem grile notariale pentru turnurile turbinelor eoliene, de exemplu, care sunt considerate tot clădiri. Recomandări au fost şi în ceea ce priveşte impozitarea în energie, mai exact, creşterea accizelor pentru combustibilii fosili.
Nu în ultimul rând, raportul tratează amplu şi zona impozitului pe veniturile persoanelor fizice. Aici recomandările sunt multiple (4 scenarii de reformă) bazate pe următoarele principii: lărgirea bazei de impunere (rezolvat de la 1 ianuarie 2025 prin eliminarea facilităţilor pentru anumite categorii profesionale), creşterea stimulentelor pentru lucrătorii cu venituri mici, creşterea progresivităţii («câştigi mai mult, plăteşti mai mult») şi efectul neutru asupra veniturilor bugetare («luăm mai mult de la cei cu venituri mai mari şi finanţăm stimulentele acordate celor cu venituri mai mici»)", a spus el.
Cum pot fi gestionare riscurile cibernetice şi care este impactul lor asupra asigurărilor, a fost subiectul abordat de Johnty Mongan, Global Head of Cyber Risk Management, Gallagher, în cadrul prezentării sale.
"Când o organizaţie se află în mijlocul unui incident, noi suntem cei care primim apelul. Scopul unei asigurări cibernetice este de a vă oferi o plasă de siguranţă. În momentele dificile, vă poate oferi o soluţie. Suntem mai anxioşi în privinţa ameninţărilor cibernetice, pentru că le vedem în fiecare zi. Unul dintre lucrurile pe care le facem este să sunăm clienţii şi să îi informăm când au o problemă în reţeaua lor, înainte ca aceasta să se transforme într-o situaţie majoră. Când vorbim despre siguranţa cibernetică, ne referim la investirea capitalului pentru a vă proteja organizaţia şi a preveni un incident. În primul rând, trebuie să vorbim despre evaluarea riscurilor cibernetice. De asemenea, trebuie să aveţi un plan de răspuns la incidente, deoarece acesta vă va permite să fiţi bine pregătiţi pentru un incident. 85% din probleme sunt cauzate de o persoană care dă click pe un link. Prin urmare, trebuie să vă instruiţi personalul şi să îi învăţaţi cum să acţioneze dacă văd un link suspect", a avertizat el.
În continuare, Adrian Secolof, Head of Finance North Europe, Nufarm Crop Protection România, Business Coach, a vorbit despre cum poate un CFO să îşi descopere potenţialul şi să conducă organizaţia cu impact.
"Experienţa unui director financiar este corelată cu gândirea sa strategică, cu capacitatea de a conduce echipe şi a le dezvolta şi, nu îi ultimul rând, cu capacitatea sa de a crea valoare. Este foarte important să îţi înţelegi business-ul. Totodată, relaţionarea cu toţi stakeholderii - celelalte departamente, colegii - asigură 50% din succesul unui CFO. Trebuie să depăşim barierele de dezvoltare personală, să continuăm să ne dezvoltăm şi trebuie să învăţăm cum să transpunem ceea ce se întâmplă în business printr-un filtru de contabilitate financiar, astfel încât să rezulte o nouă realitate de business. Acesta este procesul de storytelling. Ne concentrăm foarte mult pe cifre, iar dacă lucrăm la storytelling putem avea o schimbare semnificativă. În agribusiness, foarte important este să asigurăm hrana pentru populaţia lumii. În 2050, ne aşteptăm să fim undeva la 10 de miliarde, ceea ce înseamnă că trebuie să avem culturi mai eficiente. A înţelege marile tendinţe ne ajută să luăm decizii financiare cât mai bune", a punctat el.
Prima sesiune s-a încheiat cu prezentarea lui Adrian Dinu, CEO, creasoft.ro, care a vorbit despre cum soluţiile digitale pot facilita activitatea oamenilor din departamentul financiar. Astfel, el a precizat: "O mare parte din pierderea timpului de către angajaţi se face pentru activităţi de rutină, cum ar fi să afle câte zile de concediu mai au. Ne-am asigurat că facem semnarea de documente de muncă printr-un flux simplu; autentificarea angajatului se face prin email sau telefon personal. Ne folosim de aceste atribute ca să primească omul documentele necesare şi, astfel, i se aplică semnătura electronică pe documente. Când vorbim de digitalizare, este important să avem şi semnătură electronică. Trebuie făcute numeroase hârtii la angajare, iar prin intermediul soft-urilor digitale acest proces se poate face cu câteva click-uri. Codul Muncii, în 2021, a primit o modificare importantă în care se specifică foarte clar că documentele de muncă pot fi semnate electronic. Însă este foarte important să demonstrezi că angajatul este cel ce a semnat documentele. Poţi avea care ai o menţiune într-un act adiţional în care angajatul a semnat olograf, prin care acesta îşi dă acordul să semneze electronic, prin intermediul dispozitivelor electronice."
Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA a deschis a doua sesiune a conferinţei vorbind despre controalele şi litigiile fiscale, în era vitezei digitale.
"Voi prezenta câteva file din inspecţiile fiscale ale lunii martie. De exemplu, o persoană fizică cu venituri la gri pentru vânzare de locuinţe, doar parţial fiscalizate, mi-a declarat că a realizat între 4 şi 12 milioane lei anual, fără a declara. Criticăm ANAF, criticăm legislaţia extrem de deficitară, însă de fiecare dată când vorbim despre ea vă rog să aveţi în vedere ambele realităţi. Sunt numeroşi contribuabili care vând absolut orice, la valori foarte mari. Cu ce se confruntă cele două Românii? Avem un deficit bugetar enorm în 2024 şi cu arierate fiscale la 30 septembrie 2024 duble faţă de ultimii patru ani. Suntem pe locul întâi la rata inflaţiei în Uniune. Există câteva soluţii. Una este creşterea impozitelor, care acum se numeşte consolidare fiscală. A doua este creşterea colectării. Colectarea în mod dificil se face prin inspecţii fiscale bine ţintite prin analize de risc. Trebuie să corelăm informaţiile obţinute din declaraţiile fiscale, e-Factura, SAF-T. Trebuie, totodată, să avem un număr semnificativ de inspectori fiscali", a spus ea.
În continuare, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a susţinut o prezentare despre impozitul minim global şi impactul asupra strategiilor financiare, cu accent pe ce ar trebui să ştie CFO-ul despre schimbările fiscale internaţionale.
"Anul trecut, Antifrauda a verificat de trei ori acelaşi contribuabil, aceeaşi perioadă şi acelaşi impozit. Digitalizarea a fost şi este cu adevărat un lucru bun pentru toată lumea. Este greu de implementat, multe dintre ele sunt costisitoare dar, în momentul în care vor funcţiona bine, va fi bine pentru toată lumea. Încă nu ştim 100% ce se va întâmpla cu impozitul minim global, dar şi în cazul acestui Pillar 2 România a dorit să fie pionier. Se presupune că anul acesta, în iunie, vor exista obligaţii de raportare, deşi nu avem normele. Având în vedere contextul geopolitic actual, cred că se va amâna. Pe cine afectează Pillar 2? Pe toate grupurile impactate şi de country by country report. În mod special este acelaşi pentru că, de fapt, despre impozitul minim global a început să se discute acum minim 10 ani. Se doreşte să se creeze o impozitare minimă globală unitară pentru a fi eliminate paradisurile fiscale, iar strategiile de dezvoltare ale grupurilor să fie bazate pe raţionamente economice, nu fiscale", a punctat ea.
A urmat, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a vorbit despre auditul intern ca partener de business al CFO-ului, precizând: "Poziţia Auditului Intern într-o companie este foarte importantă şi cel mai bine este reprezentată prin modelul celor trei linii de apărare: managementul operaţional reprezintă prima linie, a doua este reprezentată de Risk Management, iar cea de-a treia este Auditul Intern. Activitatea acestuia din urmă trebuie să respecte principiile de integritate, independenţă, confidenţialitate, obiectivitate şi competenţă. Auditul Intern trebuie să aibă o linie directă de raportare către administrator şi către acţionari şi trebuie să înţeleagă activităţile şi politicile de risc din cadrul Societăţii.
Trebuie să privim compania ca pe un întreg şi să o divizăm pe arii de audit, arii pentru care înţelegem activităţile principale, riscurile potenţiale, controalele existente. Ulterior, stabilim care sunt priorităţile şi misiunile de Audit Intern. O misiune de Audit Intern începe de la definirea obiectivelor, cum şi ce dorim să abordăm prin acea misiune. Astfel, reuşim, prin Auditul Intern, să mergem de la o funcţie de control la una de feedback. Şi este necesar să avem un feedback sănătos pentru a putea evolua."
Ce preferă un CFO, un tax manager in-house sau externalizat? A întrebat Nadia Oanea, Owner, Tax & Training, explicând în prezentarea sa cum poate ţine un director financiar echipa la curent cu toate modificările fiscale.
"Sunt două întrebări esenţiale la care voi încerca să răspund: ce preferă CFO-ul - un specialist pe taxe in-house sau externalizat şi cum poate ţine echipa financiară la curent cu toate modificările fiscale. A doua întrebare este legată de cum poate ţine echipa financiară la curent cu toate modificările fiscale. Anul acesta sunt mai multe poziţii de specialist, senior decât de manager. Am făcut un sumar al responsabilităţilor pe specialişti pe diverse impozite. Acolo unde nu se suplimentează in-house numărul specialiştilor fiscali, rămâne puţin în urmă partea de conformare fiscală pe preţuri de transfer. Desigur, partea de proiecte interne necesită inputul fiscalistului. Din păcate, fiscalistul in-house este foarte mult implicat în verificări documentare, controale anti-fraudă, răspunsuri la notificările de conformare. Răspunsul e corelat cu amprenta fiscală a unei companii, a unei afaceri. Trebuie să ne uităm la cât de complex este un model de business din perspectivă fiscală, atunci când alegem între un specialist pe taxe in-house sau externalizat", a spus ea.
Tiberiu Rădulescu, Digital Business Advisor, Arggo Consulting, a prezentat strategiile prin care un CFO poate fi mai aproape de business.
"Cum putem fi mai aproape de business şi cum ne conecta mai bine cu business-ul? Fie că vorbim despre o radiografie sau de un raport financiar complex, ambele sunt foarte greu de interpretat pentru colegii noştri şi, astfel, se creează o prăpastie între CFO şi partenerii de business. De aceea, companiile aleg să implementeze sisteme integrate. Motivul real pentru care companiile implementează aceste soluţii este ca departamentele să fie interconectate, raportările să fie eficiente, personalizate, însă implementările pot lua prin surprindere până şi cele mai mari companii. Sunt câţiva paşi clari şi esenţiali ce ne ajută în implementările ERP. Prima întrebare este legată de motivul pentru care implementăm software-uri: să avem obiective clare şi identificabile. Aceste sisteme ne oferă posibilitatea să comunicăm eficient cu colegii, să automatizăm multe procese, ceea ce ne permite să câştigăm timp şi să ne aducem aportul în business şi altfel", a spus el.
A doua sesiune s-a încheiat cu Daciana Popescu, Finance Director, Plexus, care a discutat despre cum arată un parteneriat de succes în business. Astfel, ea a precizat: "Noi am dorit să trecem de la partea conceptuală la cea practică a acestui parteneriat. Mai concret, cum mutăm funcţiunea de finance de la un score keeper la un parteneriat strategic CEO-CFO? Foarte important pentru noi, ca funcţiuni financiare, este să cunoaştem business-ul. Este foarte important să înţelegem operaţiunile şi, cel mai important, să înţelegem fluxurile de procese - în producţie, de exemplu. Dacă cunoaştem bine operaţiunile, ce dificultăţi întâmpină aceştia, o altă arie este legată de informaţiile despre clienţi. De multe ori vedem lucrurile în segregare, însă este foarte important să înţelegem comportamentul clienţilor, pentru că astfel ajungem la informaţii extrem de importante pentru momentul când stabilim previziunile financiare. Cunoaşterea lanţului de aprovizionare joacă, totodată, un rol important. Trebuie să ne întrebăm cum facem să fim prezenţi în business. Noi am făcut o integrare cu echipele operaţionale - avem echipe mixte, customer focused teams."
Emanuel Băncilă, Partener, Liderul Practicii de Litigii şi Controverse fiscal, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, a deschis a treia sesiune a evenimentului vorbind despre inspecţiile fiscale cu focus pe aspectele practice sau ce ne aduc inspecţiile fiscale in 2025.
"Să vorbim despre restituirea impozitelor locale cu privire la clădirile nerezidenţiale. Există un procent mult mai mare pentru acestea dar cu titlu de excepţie, primarul, prin Consiliul Local, poate majora această cotă cu până la 50%, ceea ce se întâmplă în multe localităţi. Pentru aplicarea ei, trebuie să existe studii de fezabilitate, criterii bine delimitate, pentru a face această majorare. Consiliul local nu a fost interesat de aceste criterii şi a majorat aceste impozite. Există o interpretare în sensul că, pentru contestarea acestor impozite locale am fi într-un termen de 60 de zile versus cel de 45 de zile. Contribuabilii pot contesta actele şi cere restituirea impozitelor stabilite suplimentar, la care se adaugă dobânda legală şi rata inflaţiei", a spus el.
Veronica Duţu, Tax Consultant & Owner, Unioncont Expert, a prezentat în cadrul evenimentului o serie de strategii prin care pot fi optimizate costurile într-o companie.
"Eu vă recomand, în momentul în care şefii dvs. doresc să participe cu compania la târguri, să vă cheme la negocierea contractelor şi să le spuneţi care sunt clauzele mai bune şi mai puţin bune. Trebuie să facem o evaluare a cheltuielilor curente şi să identificăm zonele în care se pot reduce costurile, fără a afecta performanţa.
Noi trebuie să facem şi o analiză cost-beneficiu şi, ori de câte ori acest cost-beneficiu o ia razna, să îi atragem atenţia şi să îl aducem pe drumul cel bun. Aş dori să vorbim şi despre revizuirea contractelor cu furnizorii şi a lanţului de aprovizionare. Prin negocierea condiţiilor mai favorabile, printr-o abordare proactivă a furnizorilor şi negocierea unor termeni mai favorabili, organizaţiile pot reduce semnificativ cheltuielile inutile. E indicat să cumpărăm de la prima mână, chiar de la producător. Este foarte important, acolo unde este posibil să avem un proces de inovare a activităţilor pe care le desfăşurăm", a spus ea.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mihai Călin (Macromex), Ioana-Crina Socaci (Bristol Myers Squibb), Corina Roman (BACIU PARTNERS) şi Adrian Secolof (Nufarm).
"Ca un director financiar să fie invitat la masa deciziilor, trebuie să schimbe puţin perspectiva", a spus Adrian Secolof, Head of Finance North Europe, Nufarm, Business Coach. "În multe organizaţii am văzut că directorii financiari au luat leadership-ul în această direcţie. După acest moment, este văzut ca un partener de încredere şi e invitat la masa decizională. Depinde şi de abilităţile noastre de a ne împinge în această direcţie (...) AI-ul este un mare bun în momentul actual. Există o teorie care spune că noi supraestimăm tehnologia pe termen scurt, dar o subestimăm pe termen lung. Cred că schimbările vor dura foarte mult, 10-15 ani. Companiile încă folosesc sistemele vechi de ERP, însă asta nu înseamnă că oamenii pe care îi căutăm acum nu trebuie să fie pregătiţi pentru viitor."
"Suntem înconjuraţi de incertitudine, însă un lucru e sigur: o companie care nu investeşte îşi pierde, treptat, din relevanţă. Noi am început proiecte majore de investiţii: investim în producţia alimentară, înlocuim active şi avem premise solide pentru a ne susţine obiectivele ambiţioase de creştere. Lucrurile se schimbă rapid. Vorbim şi de nevoia de a face switch-ul spre a avea o direcţie strategică, a face trecerea de la rolul istoric de raportare la a susţine strategia de dezvoltare şi, atunci, avem nevoie de tool-uri. Fiecare dintre noi se va adapta la aceste cerinţe în cerere. Adoptăm soluţii noi pentru a ne face treaba mai bine. E un skillset nou, care e în transformare. Schimbarea e dificilă şi dureroasă şi este una din provocările majore să ai skill-urile de care ai nevoie în echipă", a spus Mihai Călin, Group CFO, Macromex.
La rândul său, Ioana-Crina Socaci, Finance Lead, Bristol Myers Squibb, a precizat: "Suntem impactaţi masiv de politicile statului şi cred că, în continuare, ca management trebuie să facem tot ce putem pentru a influenţa Guvernul pentru investiţii în sănătate. Noi de doi ani suntem într-un proces de optimizare a cheltuielilor şi îl simţim. Aceasta este direcţia regională şi încercăm să găsim soluţii. Investim în asociaţiile de pacienţi, pentru ca ei să aibă acces la tratament mai repede. Încercăm să acoperim anumite testări, astfel încât să îşi descopere afecţiunile mai repede şi să intre într-un program de terapii inovatoare. Trebuie să facem alegeri, să găsim soluţii şi încercăm, din ce în ce mai mult, să vedem unde este nevoia mai mare care nu este acoperită de alte companii farmaceutice din piaţă, astfel încât să putem ajuta."
"Este foarte greu pentru companii, astăzi, să se adapteze la condiţii care se schimbă constant", a spus, la rândul său, Corina Roman, Partner, BACIU Partners. "Pe partea de investiţii, avem un cadru legal care devine tot mai neprietenos şi sperăm să se mai relaxeze puţin. Vorbim aici de investiţii străine. Exista acest cadru potrivit caruia atunci când avem investiţii de peste 2 milioane de euro în societate, în anumite domenii, va trebui sa cerem o avizare de la CEISD. La finalul anului 2024 s-a decis ca inclusiv investitorii romani să notifice mai întâi şi abia apoi să facă investiţia, altfel există riscul de a se anula investiţiile sau de a fi sancţionaţi. Ce putem face pentru a ne optimiza activitatea fiscală este ca, acolo unde avem datorii faţă de asociaţi să ne uităm cum le putem sanitiza. Sunt mai multe soluţii care pot fi implementate, însă, în momentul în care ne pregătim de vânzare sau dacă vrem să atragem investitori, să vedem la ce putem lucra pentru a arăta cât mai bine în ochii celor care vor să investească", a continuat ea.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
