China importă un volum record de ţiţei rusesc

Piaţa petrolului continuă să aibă o evoluţie destul de limitată, conform unei analize think.ing.com, care arată că decizia OPEC+ de acum câteva săptămâni - de a reduce producţia sa de ţiţei în iulie - nu a reuşit să susţină preţurile de pe piaţa de profil, iar preocupările legate de cerere continuă să pună un plafon în domeniu.

Conform sursei citate, în ultimele săptămâni a existat o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la perspectivele cererii Chinei, în pofida faptului că indicatorii privind cererea de petrol din ţara asiatică arată destul de bine până acum.

Corporaţia Naţională a Petrolului din China (CNPC) se aşteaptă acum ca cererea internă de petrol să crească cu 3,5% în 2023, faţă de anul trecut, ritm mai lent decât avansul de 5,1% prognozat în martie.

Perspectiva consumului din China este crucială pentru piaţa globală a ţiţeiului, având în vedere că cea mai mare parte a creşterii cererii mondiale din acest an este aşteptată să fie determinată de China, notează ING. O cerere semnificativ mai slabă din partea Chinei ar însemna, de asemenea, că balanţa globală a petrolului nu va fi atât de strânsă pe cât se aştepta în a doua jumătate a anului 2023.

• ING: Exporturile ruseşti de ţiţei maritim se menţin peste nivelurile anterioare războiului din Ucraina

Exporturile ruseşti de ţiţei maritim au scăzut în ultima săptămână, deşi, la peste 3,5 milioane barili, aceste livrări sunt încă peste nivelurile anterioare războiului din Ucraina, potrivit ING. China şi India continuă să cumpere cantităţi mari de petrol rusesc, iar cele mai recente date comerciale din China arată că importurile sale de ţiţei din Rusia au atins, în luna mai, nivelul record de 2,3 milioane barili/zi, în creştere cu 32% faţă de aprilie şi cu 15% mai mult faţă de luna mai a anului trecut.

• Rosneft: Rusia pierde în faţa OPEC+ din cauza structurii diferite de export

Igor Secin, şeful gigantului petrolier rus Rosneft, susţine că Rusia pierde în faţa altor ţări din OPEC+ din cauza exportului unei cote mai mici din producţia sa de petrol, conform Reuters.

Secin, un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin, spune că boom-ul producţiei de petrol din Statele Unite - care nu fac parte din OPEC+, a exercitat, de asemenea, o influenţă mai mare pe piaţa mondială a petrolului decât alţi producători.

Unii experţi şi analişti au observat că exporturile de petrol ale Rusiei sunt încă relativ mari, în ciuda reducerilor de producţie. În opinia lui Secin, unele ţări OPEC+ exportă până la 90% din producţia lor, în timp ce Rusia furnizează pe piaţa globală doar jumătate din producţia sa. Oficialul Rosneft a declarat recent: "Această situaţie pune ţara noastră într-o poziţie mai puţin avantajoasă în cadrul mecanismului actual de evaluare a impactului şi accesul la pieţele cheie. În acest sens, pare oportun să se monitorizeze nu doar cotele de producţie, ci şi volumele exporturilor de petrol, având în vedere dimensiunile diferite ale pieţelor interne".

În prezent, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, inclusiv Rusia, grup cunoscut sub numele de OPEC+, reglementează doar producţia, nu exporturile. OPEC+ realizează aproximativ 40% din producţia mondială de petrol, în timp ce Rosneft are aceeaşi pondere în producţia de petrol a Rusiei.

• IEA: Investiţiile în energii curate trebuie să se tripleze până în 2030, în economiile emergente

Investiţiile în energii curate în ţările în curs de dezvoltare şi în economiile emergente ar trebui să se tripleze până în 2030 ca să fie în linie cu obiectivele internaţionale de limitare a schimbărilor climatice, relatează agenţia EFFE.

Într-un raport publicat ieri, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC - entitate a Băncii Mondiale) estimează că ar trebui să se treacă de la investiţii de 770 miliarde de dolari în 2022 la cel puţin 2.800 de miliarde anual la începutul deceniului 2030.

În plus, IEA şi IFC subliniază că doar fondurile publice nu vor fi suficiente pentru a oferi un acces universal la energie în aceste ţări şi pentru a face faţă schimbărilor climatice, notează Agerpres.

În realitate, finanţarea privată va trebui să se multiplice cu un factor net superior şi să depăşească cele 135 de miliarde de dolari din prezent pentru a ajunge la cel puţin 1.100 de miliarde de dolari anual la începutul următorului deceniu.

Autorii studiului cred că forma de mobilizare a banilor privaţi este, împreună cu finanţarea publică, ceea ce trebuie pentru reducerea riscului proiectelor.

În total, două treimi din banii pentru energiile curate ar trebui să vină din surse private.

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, subliniază că domeniul energiei în prezent "se mişcă rapid, dar există un mare risc ca multe ţări să rămână în urmă".

"Investiţia necesară este mult peste capacitatea de finanţare publică, singură, ceea ce face să fie urgentă o creştere rapidă a unei mai mari finanţări private pentru proiecte de energie curată în economiile emergente şi în curs de dezvoltare", a spus Birol.

Raportul a fost prezentat înaintea reuniunii organizate săptămâna aceasta la Paris de către preşedintele francez, Emmanuel Macron, în căutarea unui nou pact mondial pentru a lupta împotriva sărăciei şi a unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice.