China îşi pregăteşte economia pentru un viitor în care SUA nu mai sunt centrul

Într-o lume zdruncinată de pandemia de coronavirus şi de tensiunile cu Statele Unite ale Americii, guvernul chinez îşi intensifică atenţia pe piaţa internă prin adoptarea unei politici de "circulaţie duală".

Schimbările majore în abordarea comerţului international arată încă o data că Republica China se pregăteşte să deveină cea mai mare economie a lumii în câţiva ani, potrivit CNBC.

Discuţiile cu privire la politicile economice ale Beijingului de la nivel înalt au loc cu câteva luni înainte ca autorităţile să planifice şi să adopte planul economic al Chinei pentru următoarea jumătate de deceniu - al 14-lea plan cincinal.

Intensificarea discuţiilor publice din ultimele săp­tămâni a contri­buit, de asemenea, la cristalizarea unora dintre implicaţiile pentru comerţul global.

Potrivit CNBC, economiştii de la ICBC International, filiala din Hong Kong a gigantului Banca Chinei deţinută de stat, au lansat în ultimele săptămâni o serie de note cu privire la "dubla circulaţie". Unul dintre rapoarte a discutat despre implicaţiile politicii chineze pentru următoarea rundă de globalizare. Autorii au folosit două diagrame. Prima a arătat o economie internaţională axată pe SUA ca centru de cerere globală., în timp ce cea de-a doua a arătat o lume împărţită în trei părţi - Europa, America de Nord şi Asia - care ar interacţiona între ele la scară regională. China şi "circulaţia sa internă" se aflau în centrul Asiei.

"Politica «circulaţiei duale» demonstrează recunoaşterea Chinei că nu se va putea baza pe comerţ la fel de mult în următoarele două decenii, aşa cum a făcut-o în cele două decenii precedente", a declarat Stephen Olson, cercetător la Fundaţia nonprofit Hinrich, printr-un e-mail săptămâna trecută.

Totodată, domnia sa a mai precizat: "Căutarea unei integrări economice profunde a Chinei este văzută în SUA tot mai mult ca o greşeală strategică, care a funcţionat extrem de bine pentru China, dar considerabil mai puţin bine pentru SUA".

În plus, tarifele aplicate reciproc în disputa comercială dintre China şi SUA în ultimii doi ani au redus fluxul de mărfuri între cele două ţări.

Într-un calcul pe ţări individuale, SUA rămâne în continuare cel mai mare importatori al Chinei. Dar anul trecut, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale, America de Nord a cedat locul Uniunii Europene pentru partenerul comercial de top, potrivit datelor vamale din China accesate prin baza de date Wind Information, citate de CNBC.

Anul acesta, cele 10 ţări care alcătuiesc Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) au devenit cel mai mare partener comercial al Chinei, arată datele consultate.

"Poziţia ţării mele în economia mondială va continua să crească, legăturile noastre cu economia globală vor deveni mai strânse şi oportunitatea de piaţă pe care o oferim altor ţări se va lărgi şi (vom deveni) un câmp gravitaţional masiv pentru atragerea de bunuri internaţionale şi resurse cheie ", a declarat preşedintele chinez Xi Jinping într-un discurs săptămâna trecută, în timp ce asculta sugestii pentru viitorul plan cincinal al Chinei, conform unei traduceri CNBC a textului chinezesc transmis de mass-media de stat.

China se confruntă în present şi cu alte probleme imterne. Unele dintre ele sunt noi, cum ar fi inundaţiile din sudul ţării din acest an, care au urmat şocului focarului de coronavirus. Alte probleme de lungă durată au devenit tot mai pronunţate, cum ar fi dependenţa mare de credite pentru creştere şi un mediu care favorizează întreprinderile de stat să conducă întreprinderi private. Sectorul privat generează majoritatea locurilor de muncă din ţară.

Din perspectiva lui Yan Se, economist-şef la Founder Securities, un accent mai mare pe piaţa chineză este parţial un memento pentru guvernele locale asupra muncii pe care trebuie să o facă pentru îmbunătăţirea mediului intern. Domnia sa se aşteaptă ca Guvernul chinez să acorde un sprijin politic suplimentar pentru investiţiile străine în China şi comerţul electronic transfrontalier, potrivit CNBC.

Pe măsură ce piaţa chineză a crescut şi provocările comerţului transfrontalier au crescut, mai multe companii străine adoptă o strategie "în China, pentru China". Beijingul a salutat iniţiativa şi a făcut eforturi semnificative pentru a menţine afacerile din ţară, în ciuda tensiunilor geopolitice.

În iulie, China a înregistrat o creştere de 12,2% a investiţiilor străine directe, faţă de anul trecut, ajungând la 9,05 miliarde de dolari, potrivit Ministerului Comerţului. Aceasta a marcat o a patra lună consecutivă de creştere de la vârful focarului de coronavirus la începutul lunii februarie.

În schimb, fluxurile globale de investiţii străine directe se aşteaptă să scadă cu 30% pe fondul pandemiei, potrivit unui raport din mai al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

"Capitalul este rege. Dacă oferiţi mai multă ... certitudine decât altele (ţări), vor veni oameni care vor investi", a declarat Bruce Pang, şeful cercetărilor macro şi strategice la China Renaissance, într-un interviu telefonic, citat de CNBC.

Potrivit lui Bruce Pang, aceste tendinţe în investiţiile străine şi schimbările exporturilor chineze se întâmplau deja şi doar s-au accelerat decât de la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Autorităţile şi companiile încearcă, de asemenea, să ajute companiile chineze să îşi orienteze atenţia pe piaţa internă.

"Transferarea exporturilor Chinei către interior este un lucru bun, astfel încât economia noastră se poate dezvolta stabil şi poate creşte", a declarat Xu Hongcai, director adjunct al Comisiei de politici economice la Asociaţia Chineză de Ştiinţe a Politicii, într-un interviu telefonic săptămâna trecută, potrivit unei traduceri CNBC.

Cu toate discuţiile despre creşterea consumului intern, ceea ce Beijing prevede nu este neapărat ceea ce se va întâmpla, în special în următoarele câteva luni.

În acest moment, "cererea (internă) se recuperează, dar este dificil pentru o mare parte din cerere să revină la nivelul de dinainte de epidemie", a spus Xu, adăugând: "Cererea generală a scăzut deoarece există înlocuitori. ... Aşadar, oamenii trebuie să găsească alte tipuri de locuri de muncă, astfel încât această perioadă de tranziţie este mai dureroasă".

După ce produsul intern brut al Chinei s-a contractat cu 6,8% în primul trimestru, creşterea surprinzătoare de 3,2% din al doilea trimestru a fost susţinută de o creştere a investiţiilor, în special în domeniul imobiliar. Vânzările cu amănuntul au scăzut însă cu 1,1% în iulie, întrucât creşterea cumpărăturilor online nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea generală.

"Consumul nu va fi motorul economic în acest an sau anul viitor cu siguranţă. Vor fi investiţiile şi exporturile", a declarat într-un interviu telefonic săptămâna trecută Dan Wang, economist-şef la Hang Seng China, cu sediul în Shanghai. Domnia sa a adăugat: "Pentru a creşte consumul sau contribuţia sa la creştere, China va trebui să facă o reformă majoră în distribuţia veniturilor şi o mare dificultate în acest sens este reforma întreprinderilor de stat".

Pe termen lung, presiunea se accelerează pentru China să facă această schimbare spre a se baza mai mult pe propria sa piaţă.

Unul dintre motivele pentru care China urmăreşte o "dublă circulaţie" este că, din moment ce ţara creşte la nivel mondial, orice se va întâmpla va avea un efect semnificativ pe măsură ce alte ţări reevaluează cât de dependente vor să fie de gigantul asiatic, a spus Wang.

"Cred că această frază abordează în principal riscul din partea SUA", a spus ea, "iar China vrea să se asigure că deţine în continuare un rol central în lanţul de aprovizionare global".