Preţurile chiriilor din Bucureşti şi Cluj au înregistrat creşteri semnificative în ultimii ani, Bucureştiul având o creştere de 51% şi Clujul de 80% faţă de 2015, conform Monitorului Social. În comparaţie cu alte oraşe din UE, doar Berlin şi Atena au avut creşteri mai mari ale chiriilor.
În 2023, chiriile din Cluj au crescut cu 80% faţă de 2015, iar în Bucureşti cu 51%. Printre oraşele studiate, doar Berlin şi Atena au avut creşteri mai mari ale preţurilor la închirierea unui apartament cu un dormitor. Datele provin din agregatorul de preţuri numbeo.com.
În ultimii ani, migrarea internă în Uniunea Europeană s-a accelerat, iar nou-veniţii trebuie să obţină venituri mai mari pentru a face faţă costurilor de trai, inclusiv celor de locuire. În acelaşi timp, veniturile medii din marile oraşe au crescut semnificativ. În Bucureşti, veniturile medii au crescut cu aproape 98%, de la 483 de euro în 2015 la 956 de euro în 2023, iar în Cluj au crescut cu 128%, de la 421 de euro în 2015 la 962 de euro în 2023.
În comparaţie cu alte oraşe mari din Europa, creşterea veniturilor în Bucureşti şi Cluj a fost semnificativ mai mare. Astfel, un bucureştean plăteşte, în medie, aproximativ 53% din venitul său lunar pentru închirierea unui apartament cu un dormitor în centrul oraşului, în timp ce un clujean plăteşte 55%. Printre oraşele studiate, doar Atena depăşeşte pragul de 50%. În schimb, în Sofia, chiria pentru un apartament similar reprezintă doar 42% din venitul lunar mediu, în Berlin 41%, iar în Lyon aproximativ 38%.
Această evoluţie arată că, în general, veniturile medii din Bucureşti şi Cluj au crescut mai rapid decât chiriile, ceea ce sugerează o îmbunătăţire a puterii de cumpărare a locuitorilor. Totuşi, această tendinţă poate reflecta şi schimbări structurale în economiile celor două oraşe, unde venitul mediu ascunde o inegalitate semnificativă. Totuşi, vestea pozitivă este că, în 2023, deşi bucureştenii şi clujenii cheltuie mai mult de 50% din venitul lor pentru închirierea unui apartament cu un dormitor în centrul oraşului, acest procent este mai mic faţă de anii anteriori, când chiriile ajungeau să reprezinte 60% sau chiar 70% din venitul mediu, în 2015.