Chisăliţă, AEI: "Independenţa energetică a Europei, rămâne o himeră"

Dependenţa de importurile în energie în Europa nu au suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar şi după criza energetică, se arată într-un comunicat al AEI, remis redacţiei. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu a modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependenţa de Rusia cu depndenţa de alte ţări. Se poate observa că dependenţa de importurile de energie din Rusia au scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total, conform sursei.

În ceea ce priveşte dependenţa de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori, potrivit sursei.

Conform Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI, "analizând dependenţa de importurile de gaze în ultimii 5 ani în funcţie de canalele de transport arată că au scăzut puternic cantităţile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL şi de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarcă că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte".

Singura reducere a dependenţei de importuri o putem observa pe piaţa produselor petroliere, unde a scăzut dependenţa Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creşterii obligaţiei de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât şi datorită maşinilor hibrid şi a celor electrice. De aseemenea este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenţei faţă de un produs energetic din Rusia, practic dependenţa faţă de Rusia scăzând de 6 ori, adaugă sursa menţionată.

Dependenţa faţă de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 şi 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor şi a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenţei de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta reducânduse cu doar 6%, transmite sursa.

Analizând dependenţa diferitelor ţări faţă de importurile de energie vedem că ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4 cea mai puţin dependentă ţară din UE), înainte de Suedia, Estonia şi Islanda. România este cea mai puţin ţară dependemtă de gazele de import şi a doua cea mai puţin ţară dependentă de importul de produse petroliere, informează Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI.