CINDY MCCAIN, AMBASADORUL SUA LA FAO: "Rusia - vinovată pentru cea mai gravă criză alimentară de după al Doilea Război Mondial"

Criza globală a preţurilor alimentelor va continua în acest an, avertizează Cindy McCain, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), subliniind că livrările nu vor fi sigure până când invazia rusă a Ucrainei nu se va termina, potrivit The Guardian.

Cindy McCain a numit criza "uriaşă", respectiv "cea mai gravă criză alimentară şi umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial", avertizând că unele ţări din Africa sunt în pragul foametei. Oficialul american dă vina pentru creşterea preţurilor pe Rusia şi invazia Ucrainei de către preşedintele Vladimir Putin.

McCain atrage atenţia, de asemenea, că finanţarea SUA destinată agenţiilor ONU care lucrează pentru atenuarea crizei alimentare va fi, probabil, "limitată" în acest an, astfel că a îndemnat speculatorii de pe pieţele financiare să nu profite de turbulenţe pentru a creşte şi mai mult preţurile.

Preţurile alimentelor au scăzut de la vârfurile de anul trecut, dând speranţe că această criză se va atenua. În timpul crizei a existat o inflaţie puternică a preţurilor alimentelor atât în lumea dezvoltată, cât şi în cea în curs de dezvoltare, respectiv o lipsă de produse de bază cheie în unele ţări, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Putin, în urmă cu aproape un an.

McCain spune: "Faptul că preţurile alimentelor sunt în scădere nu înseamnă că această criză este aproape de sfârşit... Asistăm la nişte momente dificile. Acesta ar fi sezonul pentru plantarea de primăvară în Ucraina, dar nu poate fi realizată din cauza invaziei şi a distrugerii pământului şi utilajelor".

Oficialul american aminteşte că exporturile de cereale din regiune au fost blocate şi din cauza acţiunilor Rusiei. "Nu am reuşit să scoatem din Ucraina o mulţime de cereale. În mod normal, am putea scoate undeva la 20 de milioane de tone şi nu ne apropiem de acest nivel. Există peste 100 de nave care aşteaptă să intre în porturile Mării Negre. Aşadar, această criză nu s-a încheiat, iar în ceea ce priveşte hrana şi securitatea alimentară, este exacerbată şi mai mult".

Mai mulţi factori au stat la baza acestei crize, după izbucnirea războiului. Ucraina nu este doar un exportator major de cereale şi ulei vegetal, ci şi de îngrăşăminte, iar creşterea preţurilor energiei, ca urmare a ameninţărilor Rusiei privind aprovizionarea cu gaze, a crescut şi costul producţiei de alimente. Multe ţări se aflau deja într-o poziţie precară privind aprovizionarea cu alimente din cauza impactului persistent al pandemiei de Covid-19.

Impactul a fost global, spune McCain, adăugând că acesta s-a răspândit în Africa, afectând ţări în care existau deja crize alimentare. "Ne afectează pe toţi", avertizează oficialul american, precizând: "Suntem foarte aproape de foamete într-o parte considerabilă a Africii, chiar acum, deşi cred că o putem opri oarecum în Yemen. Foametea este o stare dezastruoasă. Şi, din nou, această stare este în totalitate rezultatul a ceea ce a făcut Rusia".

Unii experţi în domeniu au avertizat că speculaţiile de pe pieţele de mărfuri, unde traderii financiari au pariat pe preţurile alimentelor, au contribuit la o creştere suplimentară a acestora. Întrebată dacă aceste speculaţii ar putea avea un impact, McCain a spus: "Probabil că da. Spun asta fără multe informaţii exacte, dar uneori sunt jucători de rea-credinţă".

McCain a refuzat să spună dacă astfel de speculaţii ar trebui sancţionate, dar a afirmat că se va pronunţa împotriva lor. Oficialul american a subliniat: "Nu poţi tolera acest lucru - oamenii mor de foame. Speculaţiile nu servesc la nimic în timpul unei crize. Trebuie să continuăm să reamintim lumii că securitatea alimentară este o problemă de siguranţă naţională. Acest lucru nu are doar efecte asupra comunităţii, ci are implicaţii de securitate naţională".

McCain a avertizat că finanţarea din partea SUA destinată agenţiilor ONU - atât pentru cercetare, cât şi pentru eforturile internaţionale în domeniul alimentaţiei - ar putea fi redusă în acest an. "Vom vedea mai puţine finanţări, deoarece există o criză financiară. Va fi un an dificil", a subliniat domnia sa, amintind şi de efectele crizei climatice. "Schimbările climatice reprezintă o parte uriaşă a acestei crize alimentare. În locul de unde vin eu, nu este apă. Şi totuşi, există terenuri de golf peste tot. Aşa că, la un moment dat, trebuie să ne întrebăm care este destinaţia corectă", a conchis McCain.

• Eurostat: Importurile UE din Rusia au scăzut cu o treime în perioada februarie-septembrie 2022

Comerţul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat de invadarea Ucrainei, restricţiile impuse de blocul comunitar la importul şi exportul mai multor produse ruseşti conducând la o diminuare cu 33% a valorii importurilor UE din Rusia în perioada februarie-septembrie 2022, arată datele publicate ieri de Eurostat.

Conform acestor cifre, ponderea ocupată de Rusia în importurile UE a scăzut de la 6,4% în luna februarie 2022, până la 3,8% în septembrie 2022. În aceeaşi perioadă, ponderea ocupată de Rusia în exporturile UE a scăzut de la 2,3%, până la 1,1%, notează Agerpres.

În consecinţă, deficitul balanţei comerciale a UE pe relaţia cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în luna martie 2022, după care a scăzut treptat, iar în luna septembrie s-a cifrat la 9,7 miliarde de euro.

Datele Eurostat arată că importurile UE din Rusia au scăzut considerabil mai ales la: cărbune (de la o pondere de 45% din importurile extracomunitare în 2021, la 13% în trimestrul al treilea al anului trecut), gaze naturale (de la 36%, la 18%), îngrăşăminte (de la 29%, la 17%) şi fier şi oţel (de la 16%, la 5%).

În paralel, ponderea ocupată de SUA în importurile de gaze naturale ale UE a crescut de la 11% în 2021, la 20% în trimestrul al treilea din 2022, iar cea a Marii Britanii de la 6%, la 12%. La petrol, diminuarea ponderii Rusiei în importurile blocului comunitar a fost compensată prin creşterea ponderii Arabiei Saudite (cu patru puncte procentuale) şi SUA (cu trei puncte procentuale), în trimestrul al treilea din 2022, comparativ cu 2021.

• Boston Consulting Group: Creşterea comerţului global va rămâne în urma PIB-ului pentru prima dată în 25 de ani

Comerţul global va creşte în următorul deceniu într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), pentru prima dată în 25 de ani, în timp ce modelele comerciale tradiţionale vor cunoaşte schimbări semnificative, potrivit unui raport publicat recent de firma de consultanţă în afaceri Boston Consulting Group.

În raportul "Protecţionism, pandemie, război şi viitorul comerţului" este prognozată o creştere medie a comerţului mondial de numai 2,3% pe an până în 2031 - mai puţin decât creşterea medie anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală, notează Agerpres. Prin comparaţie, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de expansiune a comerţului pe punct procentual de creştere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.

În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alţi factori, inclusiv scăderea dependenţei statelor occidentale de comerţul cu China şi creşterea altor blocurilor economice, precum Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerţul global, se menţionează în raportul realizat de Boston Consulting Group.

Marc Gilbert, managing director şi senior partner la BCG, lider pe teme ce ţin de geopolitică şi comerţ, coautor al raportului, decară: "Comerţul global a fost perturbat semnificativ în ultimii trei ani, mai întâi de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina şi de tensiunile geopolitice în creştere. După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusă de SUA şi UE şi una condusă de China-Rusia, împreună cu potenţiala apariţie a unei a treia grupări, respectiv a naţiunilor nealiniate. Pe măsură ce companiile, industriile şi ţările deopotrivă se adaptează la această dinamică geopolitică şi economică în schimbare, noua realitate rezultată va produce oportunităţi pentru unii şi provocări pentru alţii". În opinia sa, schimbările anticipate vor continua să încetinească globalizarea economică şi deschiderea comercială care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Război Rece, rezultând o hartă comercială redesenată, mult diferită de cea din 2021.

Potrivit raportului, conflictul din Ucraina a determinat UE şi Rusia să îşi modifice relaţiile comerciale. Drept urmare, în următorii nouă ani, UE îşi va creşte comerţul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, în mare parte datorită creşterii exporturilor de energie ale SUA către Europa. Totodată, UE îşi va extinde comerţul combinat cu ţările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu şi India. Între timp, comerţul dintre SUA şi China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031. Dinamica comerţului între UE şi China va cunoaşte o temperare, iar creşterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparaţie cu anii precedenţi. Între timp, comerţul Rusiei cu China şi India va creşte cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China.

De asemenea, Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărţii comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la un trilion de dolari - datorate, în mare parte, noului comerţ cu China, Japonia, SUA şi UE - până în 2031, se precizează în raport. Comerţul ASEAN cu China va creşte cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creştere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031.

"Noul comerţ global acordă prioritate rezilienţei lanţului de aprovizionare şi diversificării globale. Companiile ar trebui să acorde prioritate aspectelor legate de creşterea rezilienţei, cum ar fi crearea de stocuri de rezervă de mărfuri şi componente esenţiale şi precalificarea furnizorilor alternative", a transmis Michael McAdoo, partener BCG şi director pentru comerţ şi investiţii globale, coautor al raportului.