Ciucă a demisionat; se pregăteşte Ciolacu

Nicolae Ciucă a părăsit terenul guvernării, după ce ieri a demisionat din funcţia de prim-ministru, lăsând locul vacant pentru rezerva Marcel Ciolacu. Demisia a fost ultimul act anunţat de Nicolae Ciucă de la Palatul Victoria şi, înainte de a părăsi biroul ocupat timp de 18 luni, el a subliniat că stabilitatea politică a fost constanta guvernării sale, guvernare care a fost umbrită în ultima parte de cele trei săptămâni de grevă generală în Educaţie.

"Astăzi a venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al Guvernului României. În felul acesta, conform discuţiilor pe care le-am avut la nivelul coaliţiei, după ce îmi voi depune mandatul la preşedintele României, vor începe procedurile pentru efectuarea rocadei. Imediat după aceasra, vom avea un guvern interimar care va funcţiona până la învestirea noului guvern care sperăm să fie învestit până la finele acestei săptămâni; noi ne-am propus ca până joi să avem această învestire şi să ne ocupăm în continuare de problemele prioritare care sunt trecute în programul de guvernare. Consider că e foarte important ca toate partidele să îşi asume decizii şi măsuri şi să aibă dialog cu toţi actorii care contribuie la buna desfăşurare a vieţii în România, pentru a avea în continuare stabilitate politică şi creştere economică", a declarat, ieri, Nicolae Ciucă.

"Din punctul meu de vedere, de astăzi România are o democraţie consolidată după gestul făcut de domnul Nicolae Ciucă", a spus Marcel Ciolacu, preşedintele PSD după ce premierul a declanşat procedura tocadei guvernamentale.

În privinţa viitorului guvern, liderul social democrat a afirmat că acordurile politice se fac pentru a crea o majoritate.

"În noiembrie 2021, majoritatea era făcută de PSD şi PNL, dar am dorit o coaliţie mai largă, în care am inclus şi grupul minorităţilor naţionale şi UDMR, coaliţie pe care o dorim în continuare. În privinţa viitorilor miniştri, eu nu pot să fac abstracţie de performanţele realizate în ultimul an şi jumătate la Ministerul Fondurilor Europene (n.red. - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) şi la Ministerul Transporturilor. De exemplu, la Ministerul Transporturilor sunt contractări de peste 30 miliarde lei. E normal să avem o abordare similară privind perfomanţa unor miniştri pe anumite funcţii. Eu îmi doresc un guvern performant, cu miniştri performanţi, indiferent de partidul din care fac parte", a declarat Marcel Ciolacu, care a precizat că, dacă va fi desemnat de preşedintele Klaus Iohannis, ca viitor premier, va demara negocieri pentru viitorul Cabinet inclusiv cu cei de la UDMR.

După ce Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe Cătălin Predoiu, care va conduce guvernul până la învestirea noului Executiv.

Potrivit Constituţiei, preşedintele Iohannis a convocat astăzi partidele parlamentare la negocieri pentru formarea unui nou Guvern şi pentru desemnarea noului premier care se va ocupa cu constituirea viitorului Cabinet ce va solicita votul de învestitură din partea Parlamentului. Negocierile de la Palatul Cotroceni se anunţă unele de faţadă, fără nicio miză reală, atât timp cât conform protocolului coaliţiei de guvernare, semnat în noiembrie 2021, PSD va da noul premier, iar acesta ar urma să fie nimeni altul decât liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Va fi al patrulea premier social-democrat numit de preşedintele Klaus Iohannis în timpul mandatelor sale, după Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă.

Marcel Ciolacu şi-a exprimat dorinţa de a-şi contura noul cabinet de miniştri şi programul de guvernare într-un calendar accelerat, astfel ca până joi noul Executiv să fie învestit prin votul Parlamentului. Asta ar însemna că audierile miniştrilor în comisiile din Parlament şi votul de învestitură să se desfăşoare în maximum două zile.

• UDMR condiţionează rămânerea la guvernare de păstrarea şefiei Ministerului Dezvoltării

Negocierile pentru formarea Cabinet se anunţă însă a fi unele dificile, atât timp cât Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a trasat o limită peste care formaţiunea sa nu poate trece pentru a rămâne în coaliţia de guvernare: păstrarea portofoliului Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor şi Administraţiei Publice.

"Domnul Ciolacu cunoaşte care este poziţia noastră. Eu spun că este în interesul lor, al nostru, al ţării să continuăm guvernarea împreună, dar nu în orice condiţii. După demisia premierului Ciucă începe procedura parlamentară pentru desemnarea noului prim-ministru. După ce va fi desemnat domnul Ciolacu, aşteptăm să vedem ce structură de guvern doreşte şi vom discuta cu domnia sa. Nu vrem să fim împinşi pe scări de la guvernare, nu ne ridicăm de la masă, nu plecăm înaintea terminării negocierilor. Am spus că fără Ministerul Dezvoltării nu putem să continuăm. Asta cunoaşte şi domnul Ciolacu. Coaliţia ar avea majoritate parlamentară şi fără UDMR. Dacă suntem împinşi pe scări de la guvernare, nu putem să încheiem un acord de susţinere parlamentară a noului Guvern, pentru că nu suferim de sindromul Stockholm", a declarat Kelemen Hunor.

"Noi dorim respectarea protocolului; ar fi un mesaj corect pentru societate, mai ales prin prisma lipsei încrederii cetăţenilor în clasa politică. Protocolul avea un capitol despre rotativă, dar protocolul a fost semnat şi de UDMR. Capitolul de rotativă nu ne privea, pentru că noi nu putem ocupa funcţia de prim-ministru. Noi nu avem niciun motiv să ieşim din acel protocol de funcţionare a coaliţiei, care nu e o bucată de hârtie semnată pe un colţ de masă", a afirmat Csoma Botond, liderul grupului deputaţilor UDMR.

Faţă de declaraţiile liderilor UDMR, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD a precizat: Dacă eu voi fi persoana desemnată pentru formarea noului guvern, o să am o întâlnire cu domnul Kelemen Hunor împreună cu domnul Nicolae Ciucă. În politică, cred că avem dreptul să avem o negociere. (...) Îmi dorec ca UDMR să rămână la guvernare. Există şanse ca UDMR să păstreze portofoliul de la Dezvoltare. Vom sta de vorbă şi vom lua decizii. Nu există modificări mari în structura ministerelor.

Liderul social-democrat a precizat însă că în acest moment există o majoritate parlamentară largă PSD-PNL plus grupul deputaţilor minorităţilor naţionale.

Referitor la rotaţia guvernamentală, senatorul Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, a declarat că aceasta trebuie să se producă rapid.

"Este o perioadă foarte dinamică în mediul politic. Această rotaţie a premierilor trebuie să se producă rapid, cu lucrul acesta toată lumea este de acord pentru că cu cât sunt mai puţine convulsii în societate într-o perioadă tensionată, cu atât este mai bine pentru toată lumea. Iar Cabinetul Ciolacu va trebui din prima zi să fie un cabinet care să lucreze intens pentru reconstrucţia încrederii în societate", a afirmat Radu Oprea.

Reprezentanţii USR consideră că rotaţia guvernamentală nu va aduce nimic benefic pentru cetăţeni.

"Domnul Ciucă lasă în urmă un mandat dezastruos, o dezintegrare, practic, a actului de guvernare, cu inflaţie record, rate împovărătoare la bănci, cheltuieli publice scăpate total din mână. Vedeţi cum a explodat deficitul, cum ne-am împrumutat record în primele luni ale acestui an. Economia arată o uşoară creştere, dar cred că cifrele de la INS sunt perfuzii, în realitate, economia a stagnat şi sunt semnale că stagnează. PNRR-ul care era cea mai mare oportunitate de dezvoltare este în urmă, e în aer. Rocada guvernamentală va fi cu scântei, din moment ce nu respectă acel protocol de acum un an şi jumătate", a precizat Ionuţ Moşteanu, liderul deputaţilor USR.

Fostul premier liberal, Ludovic Orban, actual lider al formaţiunii Forţa Dreptei, a spus: "Am un mesaj către conducerea PNL: denunţaţi protocolul de colaborare cu PSD; încă nu este târziu. Schimbaţi macazul, reveniţi cu faţa către alegătorii care v-au dat încrederea. Rupeţi coaliţia! Se poate forma o majoritate de centru-dreapta în actualul Parlament. Îi cer lui Iohannis să nu desemneze premier din partea PSD. Dacă va face acest lucru va rămâne ca cel mai mare trădător politic în istoria democraţiei româneşti de după 1989".

• PSD vrea reducerea numărului de miniştri

Conform protocolului iniţial al coaliţiei, ar urma ca ministerele deţinute de liberali să treacă la social-democraţi şi cele deţinute de reprezentanţii PSD să treacă la PNL. Cu toate acestea, în ultimele luni s-a discutat despre posibilitatea menţinerii unor ministere de către fiecare dintre cele două partide, iar în cazul reorganizării Guvernului prin reducerea numărului de ministere, portofoliile să fie împărţite între cele două mari partide, urmând ca UDMR să piardă unul sau chiar două dintre cele trei ministere deţinute.

Cea mai recentă variantă a fost înaintată zilele trecute de Marcel Ciolacu, care a spus că în viitoarea structură UDMR ar putea prelua Ministerul Energiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, fapt ce i-a nemulţumit pe partenerii de coaliţie care nu doresc să renunţe la Ministerul Dezvoltării. Referitor la comasarea unor ministere, Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR a precizat că aceasta nu constituie un motiv de modificare a protocolului coaliţiei de guvernare.

"Considerăm că ne-am făcut treaba foarte bine la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Mediului şi nu există niciun motiv obiectiv ca să pierdem aceste ministere", a spus Csoma Botond.

Faţă de solicitările celor de la UDMR, liberalii susţin că ar trebui ca toţi partenerii coaliţiei să îşi asume anumite concesii privind reducerea numărului de ministere deţinute de fiecare partid în viitorul guvern.

PSD ar dori să rămână cu Ministerul Transporturilor cu ministru Sorin Grindeanu, fiind dispus să lase în continuare Ministerul Justiţiei pe mâna liberalilor sau a unui independent, cum în fieful PNL ar urma să rămână şi Ministerul Afacerilor Externe, şi Ministerul Digitalizării.

Potrivit unor surse politice, în cazul în care UDMR nu ar mai face parte din viitorul guvern, structura următorului Executiv ar urma să fie: Marcel Ciolacu - prim-ministru; Marian Neacşu - vicepremier fără portofoliu, Ivan Bogdan Gruia - ministrul Digitalizării (în cazul în care acest minister nu va rămâne în portofoliul PNL), Florin Barbu - ministrul Agriculturii, Radu Ştefan Oprea - ministrul Economiei, turismului şi antreprenoriatului, Alexandru Rafila - ministrul Sănătăţii, Marius Budăi - ministrul Muncii, Gabriela Firea - ministrul Familiei, Angel Tîlvăr - ministrul Apărării, Sorin Grindeanu - ministrul Transporturilor, Lucian Bode sau Cătălin Predoiu ori Nicoleta Pauliuc - ministrul Afacerilor Interne şi vicepremier, Bogdan Aurescu sau consilierul prezidenţial Luminiţa Odobescu - ministrul Afacerilor Externe, Ligia Deca - ministrul Educaţiei, Sebastian Burduja - ministrul Finanţelor, Virgil Popescu - ministrul Energiei, Raluca Turcan - ministrul Culturii, Mircea Fechet - ministrul Mediului, Marcel Boloş - ministrul Dezvoltării (dacă nu va rămâne tot în fruntea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene). Potrivit aceloraşi surse, PSD ar dori ca în fruntea Ministerului Justiţiei să fie instalat un tehnocrat, iar la ora închiderii ediţiei şefia Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu era încă decisă.

Dacă UDMR nu va ieşi de la guvernare, atunci este posibil ca structura guvernamentală de mai sus să fie modificată.

Cert este că aseară liderii liberali şi social-democraţi s-au întrunit în şedinţă pentru a definitiva programul de guvernare şi pentru a stabili formula viitorului guvern pe care să i-o prezinte astăzi la Palatul Cotroceni preşedintelui Klaus Iohannis.