Claudiu Cazacu: " În programul european sunt vizaţi 451 GW de energie eoliană"

În 2022, energia eoliană şi solară a depăşit orice alt tip de energie în UE, ajungând la o cotă de piaţă de 22,3%, depăşind procentele înregistrate de energia nucleară (21,9%), gazul natural (19,9%) şi energia hidro (10,1%), informează un comunicat de presă al XTB.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, în mixul de energie regenerabilă, sursele eoliene sunt foarte importante pentru susţinerea nevoilor în creştere ale economiei şi consumatorilor.

"Planul european ţinteşte o capacitate eoliană offshore de cel puţin 60 GW în 2030 şi de 300 GW în 2050. În total, de programul european sunt vizaţi 451 GW de energie eoliană. Marea Britanie doreşte 50 GW din offshore în 2030. În plan mondial, în 2030, pentru a ajunge la scenariul net zero, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) anticipează o nevoie de putere eoliană instalată de 3,7 ori mai mare decât capacitatea instalată, de 830 GW, din 2021", precizează Claudiu Cazacu.

Ţinând seama şi de tendinţa de scădere a ponderii energiei nucleare, şi de volatilitatea aprovizionării cu gaz natural, atingerea ţintei recent revizuite de 42,5% energie din surse regenerabile, în Europa, în 2030 nu ar fi posibilă fără o creştere consistentă a energiei eoliene şi solare.

La început de vară industria a fost zguduită de retragerea ghidajului de profit din partea Siemens Energy (SE), din cauza subsidiarei Gamesa, un mare producător de turbine eoliene. Acţiunile SE au pierdut 37% odată cu anunţul din 23 iunie, care anunţa creşteri substanţiale ale defectării componentelor din turbinele eoliene. Pierderile ar urma să depăşească 1 miliard de euro, potrivit Siemens Energy.

Deşi au urmat nişte recuperări parţiale, luni, la închidere, Vestas se afla cu 6% sub nivelul de dinaintea anunţului, iar SE cu 30,1% sub acelaşi reper.

"Investitorii au luat în considerare posibilitatea ca problemele să fie mult mai larg răspândite, iar prudenţa ar putea fi justificată prin graba de a oferi noi produse, însă insuficient testate ", precizează analistul XTB România.

S-a trecut de la unităţi de 1 MW, acum 20 de ani, la 15 MW, iar presiunea pentru eficienţă şi dimensiuni uriaşe se simte. În Australia, un proiect de 1,2 GW vizează turbine de 20 MW, înalte de 300 de metri, la nivelul turnului Eiffel. Cercetătorii plănuiesc chiar instalaţii în stratosferă, însă suntem la ani distanţă de o utilizare a vântului, care, într-adevăr, bate cu putere la altitudini de peste 10.000 de metri.

Problemele dezvăluite de SE nu ţin neapărat de tehnologie în sine, ci de competiţie şi nevoia de a livra proiecte mari, rapid şi la costuri scăzute. Problemele de aprovizionare, criza pandemică, apoi conflictul din Ucraina şi costurile in creştere pentru materii prime au obligat firmele să gândească soluţii creative.

Cu o durată de până la 18 luni, de la comandă până la punerea în funcţiune a parcului eolian, şi inflexibilitatea unor clienţi faţă de modificări ale preţurilor, povara a ajuns pe umerii producătorilor, iar efectele se văd cu decalaj de timp. Anumite componente ar urma să aibă o uzură peste cea anticipată anterior, ducând la costuri mărite de operare.

Reacţia bursei arată o îngrijorare reală în rândul investitorilor. Cu toate acestea operatori precum Iberdrola, RWE, EDP, Orsted au avut mesaje care au temperat preocupările, menţionând parcul diversificat de turbine şi lipsa unor probleme tehnice deosebite.

Eolus Vind, din Suedia, a comunicat că nu a observat defecţiuni mai frecvente la turbinele SE faţă de alţi producători. Acţiunile unor producători de turbine au cunoscut o recuperare parţială, dar, cu siguranţă, va fi nevoie de timp pentru a evalua costurile reale ale mentenanţei pentru parcurile eoliene de nouă generaţie.

"Dificultatea recent dezvăluită poate ridica semne de întrebare despre viteza cu care pot fi acoperite solicitările în creştere exponenţială pentru energia eoliană. Totuşi, ea vine în bună parte dintr-o conjunctură care poate fi depăşită, e drept, în timp. Este probabil ca, în anii următori, un nou echilibru între cerinţe şi costuri să fie găsit, doar că ar putea fi nevoie de refacerea unor calcule de profitabilitate a producţiei din parcuri eoliene", punctează Claudiu Cazacu.

Potrivit analistului, dacă se vor dovedi persistente, mixul de energie ar putea fi reaşezat, dar acest scenariu nu pare a fi cel mai probabil. În unele situaţii s-ar putea genera, însă, ajustări de profit. Până la urmă, ocazional şi temporar, situaţia ar putea genera şi costuri mai mari pentru consumatorul final.