Claudiu Cazacu, XTB: "BCE transmite semnale că pregăteşte un sprijin pentru zona Euro"

Banca Centrală Europeană a presemnalizat ("telegrafiat") mişcarea următoare, în lipsa unor surprize majore a datelor de vineri privind inflaţia, fiind vorba de o scădere cu 0,25 puncte a dobânzii de referinţă, ceea ce indică ipoteza scăderii dobânzilor în zona Euro, arată într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

O bancă centrală îşi doreşte, în general, să nu surprindă, optimizând eficienţa hotărârilor adoptate printr-o comunicare lipsită de trepidaţii, bine pregătită şi coerentă.

Întrebat dacă e mândru de poziţia BCE prin care ar putea începe tăierea dobânzilor înaintea altor bănci centrale, precum Fed sau Banca Angliei, Philip Lane (economistul-şef al instituţiei) a răspuns că aspiraţia bancherilor centrali este să fie "cât mai plictisitori cu putinţă".

Scăderea dobânzii în zona Euro este, astfel, ipoteza principală, susţinută de peisajul mai blând al inflaţiei. La rândul său, inflaţia din Europa este ajutată de scăderea costului energiei. De la peste 10%, la vârful de acum doi ani, în aprilie inflaţia a atins 2,4% şi, cu toate că se aşteaptă să crească la 2,5% în raportarea următoare, probabilitatea este acum coborârea reperului de dobândă al BCE.

Inflaţia de bază, mai puţin fluctuantă faţă de cea totală, calculată fără variaţia preţurilor la energie, alimente, alcool şi ţigări, a ajuns la 2,7% în aprilie de la 2,9% în martie, în timp ce contribuţia energiei la diminuarea inflaţiei a fost de 0,6 puncte faţă de 1,8 puncte procentuale în martie, subliniază Claudiu Cazacu.

Interesul pieţelor, cuprins în estimările pentru inflaţie

Cu toate oscilaţiile recente, gazul natural a ajuns să contribuie la dezinflaţie, trecând de la turbo-alimentarea creşterii preţurilor acum 2 ani la frânarea avansului. Chiar dacă vorbim despre o cotaţies cu 12% peste nivelul de la începutul anului în hub-ul din Olanda, se află totuşi la 90% din valoarea de vârf atinsă în august 2022, arată Claudiu Cazacu.

În 6 iunie, odată cu şedinţa BCE, vor fi anunţate şi noile prognoze pentru indicatorii cheie. Estimările pentru inflaţie vor avea interesul pieţelor. Coborârea spre 2%, nivelul ţintit de banca centrală, ar putea să întâmpine obstacole şi oscilaţii, dar trendul scăderii ar continua şi în 2025, potrivit lui Philip Lane.

Aceasta ar permite, consideră pieţele monetare, încă două runde de scădere cu 0,25 puncte a costului împrumuturilor, cel mai probabil în septembrie şi decembrie. Dobânda la depozite ar urma să scadă la 3,25% şi cea la facilitatea principală de creditare la 3,75%, de la 4,5% în prezent.

BCE, care a început să crească dobânda după Fed şi Banca Angliei, ar fi prima dintre acestea care începe scăderea. Blocul european, greu încercat de modificări structurale, costul energiei, repoziţionarea geopolitică, bariere vamale şi transformări de logistică, are nevoie de sprijin de oriunde îl poate primi.

Economia zonei Euro a recuperat în T1, cu un avans de 0,3%, uşor peste estimări, după ce jumătatea a doua anului trecut a adus recesiune tehnică. E drept, contracţia în trimestrul al patrulea a fost de doar 0,1%, iar vestea bună a fost că Germania a reuşit să evite scenariile cele mai pesimiste. După o contracţie secvenţială de 0,5% în trimestrul precedent, PIB-ul a crescut cu 0,2% în trimestrul I din 2024, potrivit consultantului de strategie din cadrul XTB România.

Exporturile au crescut cu 1,1%, dar susţinerea a venit în principal din partea serviciilor, pentru că în privinţa industriei, efectele şocurilor din anii anteriori încă se simt. Indicii PMI referitori la sevicii au ajuns la cel mai bun nivel de după iulie 2023, oferind speranţe pentru un reviriment al economiei, chiar dacă pentru BCE înseamnă nevoia suplimentară de a fi atenţi la presiunile salariale.

China pare că nu vrea să rămână pe margine şi pregăteşte taxe vamale

Pe de altă parte provocările se menţin, chiar dacă norii par că se pot risipi pe termen scurt şi mediu. Creşterea tensiunilor comerciale, barierele vamale impuse de SUA Chinei afectează şi companii europene care deţin fabrici în acea ţară.

În acelaşi timp, China pare a pregăti o rundă de taxare vamală de până la 25% pentru maşinile produse în SUA şi Europa. Estimările Comisiei Europene pentru un avans de 1% al PIB-ului în 2024 şi 1,6% în 2025 par nu doar realizabile, ci şi cu şanse de a fi depăşite.

Totuşi, pe termen lung, modificarea structurii bugetelor în contextul geopolitic diferit, trendurile demografice, rescrierea regulilor comerţului global şi concurenţa pe tehnologie ridică provocări masive.

Economistul-şef a insistat că, dacă vor apărea surprize în privinţa inflaţiei, viteza va fi ajustată, subliniind că această mişcare nu va fi o "declaraţie de victorie". Cu alte cuvinte, ar fi, mai degrabă, semnul unei noi etape de luptă pentru a reface competitivitatea erodată a blocului european, punctează Claudiu Cazacu.