Pieţele valutare din Europa Centrală şi de Est sunt, de obicei, preocupate de "scorul democraţiei" ţării după alegeri şi mai puţin de detaliile specifice ale programelor electorale, acest lucru explicând volatilitatea ridicată a leului în perioada verii acestui an, după suspendarea preşedintelui, care a atras declaraţii severe ale unor oficiali europeni referitor la situaţia creată, consieră Claudiu Cazacu, Analist-şef în cadrul XTB România, potrivit unui comunicat de presă.
"Incertitudinea cu privire la componenţa viitorului guvern, ca urmare a tensiunilor existente între preşedinte şi USL, vor determina presiuni nefavorabile evoluţiei leului. Alegerile din Polonia nu au influenţat pieţele, întrucât nu a existat o schimbarea perceptibilă semnificativă în scorul democraţiei. În Ungaria, pe de altă parte, rata de schimb EUR/HUF a fluctuat puternic atunci când acţiunile guvernului ungar au avut un ecou negativ în Vest, iar negocierile cu FMI erau la fel de volatile ca un roller-coaster. România s-a confruntat cu volatilitate în vara acestui an şi, în funcţie de rezultatele alegerilor, situaţia s-ar putea repeta", menţionează Claudiu Cazacu.
Potrivit acestuia, deşi este improbabil să se opună vreunei tendinţe, este foarte posibil ca Banca Naţională să se lupte cu volatilitatea. "BNR a făcut acest lucru în trecut şi, deşi rezervele sale se împuţinează (ca urmare a rambursărilor efectuate către FMI), "arsenalul" său rămâne considerabil, ceea ce o face cel mai puternic actor de pe piaţă. De asemenea, BNR a redescoperit recent că managementul lichidităţii este un instrument puternic de influenţare a ratelor de dobândă şi, implicit, a monedei, şi ar putea fi pregătită să facă acelaşi lucru în cazul oricărui "atac" împotriva leului. BNR ar putea să apere activ leul dacă rata de schimb creşte aproape de maximele record (în jur de 4,65)", a precizat Cazacu.