Preţurile ridicate ale energiei, care vor deveni şi mai mari după eliminarea inevitabilă a subvenţiilor, reprezintă condamnarea la moarte a industriei petrochimice din Europa.
"Ultima dată când uzinele petrochimice europene au procesat atât de puţin din materia primă preferată, ABBA din Suedia era cea mai populară trupă de pe continent, iar Căderea Saigonului a marcat sfârşitul războiului din Vietnam", a scris recent Javier Blas, analist al pieţei energiei la Bloomberg.
Materia primă preferată despre care vorbeşte Blas este nafta, un produs secundar al rafinării petrolului şi o componentă de bază în industria petrochimică.
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie preluate de Bloomberg, consumul de nafta din Europa va atinge un minim al ultimilor 48 de ani în 2023, de circa 34 de milioane de tone (vezi graficul 1).
Acest nivel este cu aproape 20% mai redus decât cel înregistrat înainte de declanşarea pandemiei de Covid-19 şi cu aproape 40% sub maximul istoric atins în urmă cu circa 20 de ani.
Pe de altă parte, consumul de vopsele, răşini, mase plastice şi alte produse petrochimice îşi continuă creşterea în Europa pe baza importurilor tot mai mari. Iar cum importurile vin, de obicei, de la rafinării şi combinate chimice de pe alte continente, mai există şi un "bonus" de poluare, reprezentat de emisiile vapoarelor care le transportă.
Analistul de la Bloomberg subliniază că "în Europa gazele naturale sunt de aproximativ cinci ori mai scumpe ca în Statele Unite", iar în prezent "este mai ieftin să cumperi etilenă, un element de bază pentru fabricarea materialelor plastice, din Texas şi să o transporţi peste Atlantic decât să o produci în Europa".
În aceste condiţii, activitatea sectorului petrochimic din Europa înregistrează scăderi puternice şi a condus la deteriorarea gravă a balanţei comerciale pe segmentul produselor chimice, care va înregistra probabil un deficit în 2023, după o prăbuşire a excedentului cu peste 93% în 2022 (vezi graficul 2), iar perspectivele sunt considerate sumbre pentru 2024.
Reducerea masivă a activităţii de procesare în uzinele petrochimice conduce la acumularea accelerată a pierderilor, pe fondul costurilor fixe extraordinar de mari. Javier Blas subliniază că "instalaţiile de cracare cu abur trebuie exploatate cât mai aproape de capacitate pe tot parcursul anului", iar "orice valoare sub 90% este sursă de îngrijorare, sub 85% este rău şi sub 80% este catastrofal".
De mai multe trimestre, gradul de utilizare al capacităţilor de cracare a coborât semnificativ sub nivelul "catastrofal", oscilând între 65% şi 75%, conform datelor prezentate de Bloomberg.
În aceste condiţii, "este din ce în ce mai dificil să vedem cum industria petrochimică de pe continent îşi poate recăpăta forţa anterioară", după cum se arată într-un comunicat recent al Agenţiei Internaţionale pentru Energie, preluat de Bloomberg.
După discuţiile avute cu directori executivi din sectorul petrochimic european, Javier Blas precizează că opinia lor privind recăpătarea forţei sectorului petrochimic din Europa este "nu se va întâmpla - punct".
"Directorii din industrie spun că nu pot pierde bani decât pentru o perioadă limitată de timp, iar astfel închiderile par sigure în 2024", mai arată analistul de la Bloomberg.
Pentru a face faţă unui context energetic care nu mai este de ceva timp "ostil", ci a devenit de-a dreptul "imposibil", companiile petrochimice din Europa au ales calea "bejeniei".
Blas subliniază că, la ultima prezentare a situaţiei financiare în faţa investitorilor, directorii BASF nu au amintit nimic despre ţara de origine, ci au prezentat perspectivele noului complex petrochimic care se construieşte în Zhanjiang, China, în urma unei investiţii de circa 10 miliarde de dolari. Mai mult de 15.000 de muncitori se află pe şantier în fiecare zi, iar activitatea de construire s-a intensificat în ultima perioadă, conform prezentărilor disponibile pe site-ul companiei.
Analistul de la Bloomberg mai aminteşte că investiţiile în noi proiecte din Asia ale companiilor chimice din Europa au crescut cu circa 50% în ultimii 15 ani, conform estimărilor băncii de investiţii Jefferies Financial Group.
Cu toate acestea, "dacă factorii de decizie europeni sunt îngrijoraţi, o ascund bine", deoarece "nu există niciun semn de alarmă la Bruxelles, Berlin, Madrid sau Londra", după cum scrie Blas.
Oare de ce? Liderii europeni sunt prea obtuzi pentru a pricepe ce se întâmplă? Sunt alte motive, care implică lichidarea bazei industriale a Europei într-un timp cât mai scurt?
Dacă răspunsul este afirmativ, atunci de ce se mai ţin discursurile despre reducerea dependenţei de China sau faţă de alte ţări "neprietenoase" şi despre "de-risking"?
Mai există, apoi, şi o ironie amară în spatele distrugerii, cu sau fără premeditare, a industriei petrochimice din Europa.
"În momentul de faţă, multe naţiuni europene încearcă să salveze industria eoliană offshore, dar cum rămâne cu companiile petrochimice care produc răşinile şi materialele plastice folosite pentru fabricarea paletelor?", subliniază Javier Blas, care mai scrie că "Europa a pierdut şi alte industrii în favoarea Asiei" şi aminteşte că "oţelul, textilele şi construcţiile navale s-au mutat spre est".
Clopotele nu bat doar pentru industria petrochimică din Europa, ci bat pentru toţi europenii care vor fi sacrificaţi fără milă, şi nu doar din perspectiva locurilor de muncă, în numele unor ideologii distructive pentru care antecedentele istorice sunt foarte rare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 08:04)
Abia acum sanctiunile incep sa rupa finantele Rusiei. ”Flota intunecata” care transporta gazele si petrolul rusesc catre China, India si UE se diminueaza drastic.
Reuters a scris azi ca 3 mari armatori greci au incetat sa mai transporte produse rusesti de frica sanctiunilor americane. Minerva Marine, Thenamaris şi TMS Tankers au încetat să mai transporte petrol rusesc în ultimele săptămâni, au declarat 4 traderi.
Iar in octombrie, SUA a impus primele sancţiuni proprietarilor de tancuri petroliere din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, care transportau petrol rusesc peste pragul de preţ al G7 de 60 de dolari.
Pe 13 noiembrie, Reuters a scris ca SUA au cerut informatii de la 30 de armatori despre 100 de nave banuite ca au incalcat sanctiunile impuse lui Putler.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 09:23)
Necazul dusmanului,bucuria prostului.Nu vezi ca Europa e stransa de gat de catre aliatul principal?
1.2. Voință (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Zoro în data de 24.11.2023, 19:39)
Distrugerea industriei chimice europene este voită, de asemenea se vor urmării distrugerea și altor ramuri consumatoare de electricitate. Pt stabilizarea prețului la energie în Europa este necesară distrugerii industriei chimice și nu numai.
2. Adevarat
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 08:17)
Un articol trist dar foarte bun. Europa se sinucide incet dar sigur, industrie dupa industrie. Singura speranta e ca la anul vin alegeri
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 10:52)
Europa se transforma intr-un muzeu . Criza demografica, geopolitica , educationala . O politica a strutului intrucat poluarea se muta catre est dar curentii atmosferici si oceanici nu au frontiere. Inchizitia moderna
s-a instalat in parlamentul european unde politicieni esuati pe plan national gasesc un loc caldut si o pensie consistenta la expirarea mandatului. Mii de ONG-uri unde alti esuati aiuresc generatiile mai tinere.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 11:25)
Principala cauza a scaderii este concurenta sectorului petrochimic din tarile producatoare de petrol din orientul mijlociu. Vezi Sabic si altele. Pentru astia materia prima este foarte ieftina si asta a fost un motiv pt care rafinariile di Romania aproape au disparut. Midia are un regim separat. Daca da-i cu eu ca e rea si rusii buni...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 11:53)
sa vina la noi in tara, ca in ritmul in care se fac investitii in energie, vom avea exces de curent
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 12:17)
Toate produsele pe baza de petrol isi vor diminua disponibilitatea in Europa. Din pacate unele nu vor putea fi inlocuite de "ceva" pe baza de electricitate.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 12:22)
Principala cauza a preturilor mari din energie este dorinta statelor de a produce fortat inflatie pentru mascarea situatiei dezastruoase si ireversibile pe termen scurt si mediu. Preturi mari la energie inseamna preturi mari la bunuri si servicii adica TVA mai mare de plata la stat + alte impozite aferente. Nu e nicio criza in energie, e economia la pamant si jmecherii o coafeaza. Pe spatele nostru.
6.1. Energie scumpa= faliment (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Ctin în data de 24.11.2023, 22:03)
Distrugerea sectorului energetic, atat in UE cat si in Romania, prin inchiderea termocentralelor si vanzarea prin intermediari, face energia scumpa. Orice produs care necesita energie multa, nu va mai putea fi produs in UE, din cauza costurilor f mari. Asta duce la inchiderea unor mari ramuri industriale: metalurgie, petrochimie, materiale de constructie, utilaje grele, transporturi, etc. USA si China sunt castigatorii principali din falimentul UE. Embargoul impus de USA asupra resurselor de energie din Rusia, ingroapa Europa. Conducatorii UE ori sunt complet imbevili, ori sunt dirijati de USA, ca si in pandemie.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 14:34)
UE este deja o colonie.Ca in orice colonie ,industria trebuie distrusă și s-a început prin marea minciuna a green deal.Bine că e gazul mai ieftin la stăpâni că să pună șaua bine pe noi.Cand era ieftin și la noi, nu era bine, eram dependenți.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 24.11.2023, 18:21)
cred ca ai vrut sa spui = Cand era ieftin și la noi, nu era bine, eram INdependenți.
asa ca trebuit sa fim dinnou dependenti de america =stapinul
8. fără titlu
(mesaj trimis de Doru în data de 24.11.2023, 17:55)
Prețul gazelor și al energiei electrice a scăzut enorm comparativ cu maximul atins în urmă cu un an ( aproape de 10 ori mai mic la gaze fata de maxim și de 3 ori mai mic la energie electrică). Problema este că în Asia și în Orientul Mijlociu prețul este și mai mic așa că pentru țările din UE este mai ieftin sa importe produse finite decât să le producă în Europa. Cred că totuși situația se va redresa în curând având în vedere investițiile masive in energie verde. In Romania peste 2-3 ani cred că vom avea o supraproducție de energie iar prețurile vor scădea foarte mult.
8.1. Energia verde nu conteaza (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Ctin în data de 24.11.2023, 22:07)
Energia verde este o pacaleala. Este f scumpa si nu asigura o productie constanta, deci trebuie dublata de surse conventionale. In 3 ani, economia Romaniei va fi la pamant, ca si cea din UE, datorita inchiderii a zeci de mii de fabrici, care nu vor putea face fata concurentei din USA si China, unde energia este de 4-5 ori mai ieftina.