CNAIR demarează toate proiectele din PNRR, Portul Constanţa - probleme în accesarea banilor europeni

Una caldă, alta rece la Ministerul Transporturilor, atât timp cât CNAIR a reuşit să demareze toate proiectele finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar Portul Constanţa are probleme în accesarea banilor europeni, potrivit declaraţiilor ministrului Sorin Grindeanu.

La finalul săptămânii trecute, ministrul Transporturilor a anunţat că, odată cu semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia ultimei secţiuni din A8, adică pentru tronsonul Târgu Mureş - Miercurea Nirajului, CNAIR a încheiat toate contractele privind proiectele finanţate prin PNRR şi care o valoare totală de 27,7 miliarde lei, fără TVA.

În conferinţa de presă care a urmat semnării contractului, Sorin Grindeanu a declarat: "Încheiem astăzi seria obiectivelor de infrastructură rutieră finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rerzilienţă. Contractul pentru proiectarea şi execuţia secţiunii de autostradă Târgu Mureş - Miercurea Nirajului, parte a A8 (Autostrada Unirii) este ultimul din această serie. În prezent, sunt semnate toate cele 18 proiecte pe rutier finanţate prin PNRR (412,46 kilometri), cu o valoare însumată de 27,7 miliarde lei (fără TVA). Este vorba despre secţiunile Nădăşelu- Mihăieşti, Mihăieşti- Zimbor şi Zimbor-Poarta Sălajului din Autostrada Transilvania, despre toate cele 13 loturi cuprinse între Ploieşti şi Paşcani din A7 (Autostrada Moldovei), despre secţiunile E şi D din A1 (Autostrada Lugoj- Deva) şi secţiunile Târgu Mureş- Miercurea Nirajului şi Leghin-Târgu Neamţ din A8".

Pentru contractul semnat vineri, constructorul turc are la dispoziţie 2,46 miliarde de lei (fără TVA) şi 30 de luni (6 luni proiectare, 24 de luni execuţie) pentru a finaliza lucrările. Pe traseul acestei secţiuni (24,4 kilometri) urmează să fie construite inclusiv 36 de poduri, pasaje şi viaducte.

Tot vineri, Ministerul Transporturilor a lansat procedura de achiziţie publică privind contractul pentru execuţia Drumului Expres Arad - Oradea, care va avea o lungime de 120,47 kilometri. Drumul Expres Arad - Oradea face parte din coridorul rutier care va asigura conexiunea între Marea Baltică-Marea Neagră şi Marea Egee, proiect al Uniunii Europene, stabilit prin Iniţiativa celor Trei Mări.

Ministrul Sorin Grindeanu a spus: "Ţin foarte mult ca acest coridor pe axa Nord-Sud care leagă portul Gdansk de portul Salonic să treacă prin ţara noastră. Suntem contra-cronometru, facem un pas important şi sper ca în această primăvară, în mai-iunie să lansăm şi Timişoara-Moraviţa pentru a închide tot ce ţine de partea română".

Contractele pentru constucţia celor trei loturi ale acestui drum de mare viteză au o valoare totală estimată de 8,5 miliarde lei (fără TVA). Construcţia este finanţată prin Programul Transport 2021-2027, iar fiecare contract trebuie finalizat în maximum 24 de luni. Contractul prevede şi construcţia a 12 noduri rutiere, patru centre de întreţinere şi coordonare şi 86 de poduri şi pasaje.

• Portul Constanţa, codaş la proiectele de infrastructură

În ceea ce priveşte Portul Constanţa, ministrul Sorin Grindeanu este nemulţumit de modul în care echipele manageriale din ultimii 30 de ani au gestionat acest obiectiv de importanţă strategică naţională. Întrebat în cadrul conferinţei de presă despre modul în care va fi selectată noua echipă managerială a Companiei Naţionale pentru Administrarea Porturilor Maritime Constanţa, ministrul Transporturilor a răspuns: "Mă interesează în primul rând să începem procesul pentru selectarea membrilor Consiliului de Administraţie pe OUG 109/2011. După cum ştiţi, eu nu prea sunt de acord cu forma actuală a legii; este foarte restrictivă. Poţi să mergi ca economist sau jurist ca membru în Consiliul de Administraţie oriunde. Adică, dacă aduc un profesor de drept internaţional nu poate să fie membru în CA selectat conform legii în Portul Constanţa, ceea ce nu mi se pare normal. De asemenea, un super-economist nu poate să fie membru al CA în Portul Constanţa; trebuie să fie doar cei din domeniul naval, iar mie nu mi se pare corect şi realist. Eu cred că un jurist, un economist cu experienţă pot fi membri în CA. Oriunde se poate, numai în Portul Constanţa nu se poate că acolo s-au gândit unii să facă o chestie restrictivă să pună doar din ăştia care au absolvit ceva în domeniul naval. Şi am văzut ce au făcut, că 30 de ani a fost haos. Am văzut cum în 30 de ani au fost companii - şi vă rog să verificaţi - care nu şi-au plătit apa, curentul, redevenţele timp de 30 de ani. Sunt zeci de procese deschise în acest moment pentru recuperarea acestor prejudicii. De aceea am încercat să schimb legea cu privire la selecţia membrilor CA. Nu am ce să îi reproşez fostului director care a intrat în această bătălie cu aceste companii, a deschis toate aceste procese şi a recuperat mare parte din sumele datorate Companiei Naţionale de Administrare a Porturilor Maritime Constanţa". Domnia sa a afirmat că pentru viitoarea conducere a Portului Constanţa una dintre priorităţi trebuie să fie accesarea fondurilor europene.

Sorin Grindeanu a precizat: "Pe mine mă interesează ca în perioada următoare toate acele proiecte finanţate din bani europeni - şi asta e o componentă care nu a mers bine în Portul Constanţa, indiferent ce s-a întâmplat în trecut - să meargă cu altă viteză. De exemplu, Guvernul a aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici pentru dragaj de investiţii în Portul Constanţa, proiect care se face din bani europeni. Componenta aceasta în Portul Constanţa nu a funcţionat cum trebuie în anii trecuţi. Nu au fost în stare să acceseze banii europeni pe care puteau să îi acceseze. Această perioadă trebuie să se încheie şi este una dintre priorităţile pe care trebuie să le aibă conducerea, indiferent care este ea".

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern, valoarea totală a proiectului de dragaj de investiţii care va fi realizat în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, este de aproape 1,06 miliarde lei, durata de realizare a investiţiei fiind de 39 luni, din care durata de execuţie este de 30 luni, de la data emiterii ordinului de începerea lucrărilor.

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.