CNH Petroşani îşi propune pierderi de 340 de milioane de lei, în 2012

• Protest al minerilor

Compania Naţională a Huilei (CNH) SA Petroşani îşi propune pentru anul 2012 pierderi de circa 340 de milioane de lei, faţă de 525 milioane de lei, în 2011. Conform hotărârii de Guvern publicate în Monitorul Oficial, CNH Petroşani îşi propune venituri totale de 667,56 milioane de lei şi cheltuieli totale de 1,007 miliarde de lei. Potrivit execuţiei bugetare pe anul 2011, veniturile au fost de 480,6 milioane de lei, iar cheltuielile CNH Petroşani au fost de 1,005 miliarde de lei.

În bugetul pe 2012, cheltuielile cu personalul sunt în sădere faţă de execuţia bugetară pe 2011 de la 459,8 milioane de lei, la 416,7 milioane de lei. În cadrul acestui capitol, cheltuielile cu salariile scad de la 313,2 milioane de lei la 283,9 milioane de lei în bugetul pe 2012, faţă de execuţia pe 2011.

Numărul mediu total de salariaţi la CNH scade de la 8459, în 2011, la 7594, în 2012. Câştigul mediu lunar pe salariat, influenţat de bonusurile în lei sau în natură, creşte cu 31 de lei - de la 3.334 de lei în 2011 la 3.365 de lei în 2012.

De asemenea, în bugetul CNH Petroşani pe anul 2012 se prevăd cheltuieli cu plăţile compensatorii pentru personalul disponibilizat de 7,5 milioane de lei, faţă de 16,2 milioane de lei în execuţia bugetară din 2011.

Bugetul CNH Petroşani pe anul 2012 nu prevede subvenţii de exploa-tare aferente cifrei de afaceri nete. Guvernul a decis săptămâna trecută un ajutor de stat pentru închiderea minelor de cărbune considerate neviabile necompetitive. Acest lucru va duce la disponibilizarea în acest an a aproximativ 200 de angajaţi, potrivit Executivului.

Recent, Comisia Europeană a aprobat acordul ajutorului de stat, în cuantum de 1,17 miliarde lei (circa 270 de milioane de euro), pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din unităţile Petrila, Uricani şi Paroşeni ale CNH.

Planul de închidere realizat de CNH pentru aceste unităţi include disponibilizarea a 3.300 de angajaţi, până în 2018.

Potrivit Guvernului, pentru acest an, suma totală a ajutorului de stat este de 213,085 milioane de lei, fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru acoperirea diferenţei dintre costurile de producţie previzibile şi veniturile previzibile, precum şi pentru acoperirea costurilor excepţionale. "Mai exact, pentru produsul huilă energetică livrat de unităţile în proces de închidere definitivă se acordă ajutor de stat în sumă de 158,379 milioane de lei, fonduri des-tinate acoperirii pierderilor aferente producţiei curente. Pentru acoperirea costurilor excepţionale, destinate să acopere cheltuielile ocazionate de programe de reconversie socială, gratuităţi pentru pensionarii proveniţi din activitatea minieră şi măsuri de sprijin pentru persoanele disponibilizate, se acordă 54,706 milioane de lei", se arată într-un comunicat al Guvernului.

Ministerul Economiei va monitoriza nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor de stat să nu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de o calitate similară, provenit din terţe ţări. În următorii ani, până în 2018, va fi acordat un ajutor de stat până la suma totală de 1,17 miliarde lei.

O decizie din 2010 a UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive permite autorităţilor publice să acorde, în anumite condiţii, până în 2018, ajutoare pentru a susţine acest proces.

• Minerii din Valea Jiului, în cea de-a doua zi de proteste

Aproximativ 500 de mineri de la cele şapte expoatări din Valea Jiului au protestat ieri dimineaţă, în faţa Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani, fiind vorba despre ortaci din schimbul întâi care au refuzat să intre în subteran, reclamând că nu le sunt respectate drepturile. Minerii sunt de la cele şapte exploatări miniere din Valea Jiului, respectiv, Lonea, Petrila, Livezeni, Paroşeni, Vulcan, Lupeni şi Uricani.

În aceste zile, în minele din Valea Jiului au intrat doar echipe de mineri de inspecţie care coboară în subteran doar pentru a asigura locurile de muncă, în condiţiile în care oprirea totală a activităţii în minele de huilă este periculoasă, acolo existând un nivel ridicat de metan.

Minerii din Valea Jiului au declanşat protestele luni dimineaţă, când aproximativ 50 din cei 300 de mineri de la Lonea care lucrau în schimbul întâi au refuzat să intre în subteran. Ulterior, câteva sute de mineri de la exploatările Paroşeni, Vulcan şi Lupeni s-au solidarizat cu colegii lor de la Lonea. Astfel, aproximativ cinci sute de mineri de la cele şapte unităţi miniere din Valea Jiului au mers pe jos, luni, până la sediul Companiei Naţionale a Huilei, unde şi-au cerut drepturile. În paralel, pe tot parcursul zilei de luni au existat discuţii între conducerea CNH, minister şi sindicate pentru ca revendicările minerilor să fie soluţionate. Liderii minerilor din Valea Jiului care au fost la negocieri cu conducerea CNH au decis, luni după-amiază, să refuze noi runde de negocieri care ar fi urmat să aibă loc marţi şi miercuri la Bucureşti, cu reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor, anunţând că vor rămâne în curtea CNH. Potrivit liderului de sindicat Petre Nica, citat de Mediafax, sindicaliştii au refuzat propunerea Minis-terului Economiei de a continua negocierile, marţi şi miercuri, la Bucureşti, apreciind că această soluţie reprezintă doar o "tărăgănare" a problemelor minerilor din Valea Jiului.

Minerii reclamă în principal nerespectarea unui memorandum aprobat de fostul ministru al Economiei Ion Ariton, în baza căruia sporul de periculozitate al ortacilor ar fi trebuit aliniat la legile actuale, iar grila de salarizare ar fi trebuit actualizată, ceea ce ar fi presupus o creştere a salariilor cu circa 10 la sută.

În 17 ianuarie, Ministerul Economiei a încheiat un protocol cu sindicatele minerilor din CNH privind acordarea ultimei tranşe din salariile compensatorii ale celor 900 de angajaţi disponibilizaţi în 2011 din companie, precum şi creşterea preţului de vânzare a huilei către producătorii de electricitate. Protocolul face referire şi la actualizarea grilei de salarizare prin indexarea sporului de pericol, dar şi la angajarea forţei de muncă tinere la CNH.

În 1 februarie, minerii de la Lonea şi Paroşeni au refuzat să coboare în subteran, iar cei care erau în schimbul de noapte au refuzat să iasă la suprafaţă, nemulţumiţi de salarii şi de condiţiile de lucru şi recla-mând că minis-trul Economiei nu a respectat protocolul sem-nat în 17 ianuarie cu sindicaliştii din minerit. Ulterior, peste 1.500 de mineri de la cele şapte mine din Valea Jiului care ar fi trebuit să intre în subteran în schimbul al doilea au refuzat să meargă la lucru, declanşând o grevă spontană, iar cei care au lucrat în schimbul întâi la minele Petrila şi Vulcan au ales să protesteze blocându-se în subteran.

Minerii au încheiat protestele în aceeaşi zi, după ce reprezentanţii CNH şi liderii de sindicat din Valea Jiului au semnat un act adiţional la contractul colectiv de muncă.

La Compania Naţională a Huilei lucrează aproximativ 7.800 de angajaţi.

• Karoly Borbely: Minerii din Valea Jiului nu vor primi majorări salariale

Minerii din Valea Jiului nu vor primi majorări salariale în urma protestelor, însă o soluţie pentru creşterea viabilităţii minelor ar putea fi modificarea preţului practicat de termocentralele Mintia şi Paroşeni, a declarat, ieri secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Karoly Borbely, citat de Agerpres.

Domnia sa a precizat: "Ministerul Economiei şi-a îndeplinit atribuţiile pentru minerii din Valea Jiului. Un an s-a muncit la Bruxelles pentru ajutorul de stat, pentru ca cele trei mine neviabile să funcţioneze până în 2018, iar oamenii să nu fie daţi afară. Sunt şase ani, nu ştiu dacă este mult sau puţin pentru reconversia profesională. Dar trebuie să ţinem cont că suntem în Uniunea Europeană şi trebuie să respectăm regulile pe care le aplică toată lumea. De asemenea, în strategia energetică a Ro-mâniei, minele vor fi în continuare un punct de bază. Analizăm în continuare profitabilitatea lor, costurile. Pentru Valea Jiului mi se pare extrem de grav că nu apreciază eforturile Ministerului Economiei, pentru că prin acordarea subvenţiilor, prin aprobarea bugetului, se asigură plata la zi a salariilor, la fel şi sumele pentru cei disponibilizaţi, precum şi locurile de muncă până în 2018, iar minerii vor în continuare creşteri de salarii".

Secretarul de stat în Ministerul Economiei a precizat că acordul încheiat în urmă cu o lună cu angajaţii din Valea Jiului nu are acoperire legală în ceea ce priveşte acordarea sporurilor de periculozitate. "Nu putem pune bază pe ceva ce nu este acoperit prin lege. Acordul încheiat în urmă cu o lună nu are acoperire legală în ceea ce priveşte acordarea sporurilor de periculozitate. Discutăm în continuare cu ei. Revendicările trebuie discutate şi cu Ministerul Justiţiei. Acum nu avem o soluţie, dar cu siguranţă nu se pot permite majorări salariale. Nu putem avea un tratament diferit pentru mineri faţă de cel pentru ceilalţi bugetari", a adăugat Borbely.